Ultimele noutăți din războiul din Ucraina. O rachetă loveşte o clădire mare din Harkov

UPDATE – Harta teritoriilor din Ucraina controlate de ruși

UPDATE – Atac cu rachete în Harkiv

Pe rețelele sociale au început să apară imagini cu un atac al rușilor asupra clădirii administrației din centrul orașului Harkiv.

UPDATE – 70 de soldați ucraineni uciși

Peste 70 de soldați ucraineni au murit după atacul asupra unei baze militare în Okhtyrka, un oraș situat între Harkiv și Kiev.

TEXT INIȚIAL

Oraşul Harkov, unul dintre cele mai mari din Ucraina, era luni la prânz sub asediul artileriei trupelor ruse de ocupaţie, potrivit presei ucrainene.

Trupele ruse au tras neîncetat asupra principalelor obiective militare din oraş şi din vecinătate, dar tirurile au lăsat în urmă zeci de civili morţi, potrivit publicaţiei LB.ua, care descrie “iadul” în care sirenele ambulanţelor se auzeau non-stop printre tirurile de armă. „Harkovul tocmai ce a fost atacat intens cu artilerie. Sunt zeci de morţi şi sute de răniţi. Acest coşmar trebuie să-l vadă toată lumea”, a afirmat ministrul adjunct de interne ucrainean, citat de The Guardian.

Canalul Twitter al televiziunii Nexta TV a publicat imagini cu civili morţi.

Bilanţul războiului este incert în prezent. Ucraina a anunţat că au fost ucişi, începând de joi, aproximativ 200 de civili şi zeci de militari. Între victime se află 16 copii. Armata rusă a recunoscut pentru prima oară că a înregistrat “morţi” şi “răniţi” în invazia rusă a Ucrainei, însă fără să prezinte vreun bilanţ.

Aproximativ 500.000 de oameni au fugit din calea războiului de joi, când Rusia a invadat Ucraina.

În timp de Harkov era sub bombardamentul trupelor ruse, reprezentaţi ai Ucrainei şi Moscovei s-au întâlnit la negocieri la Gomel, în Belarus. Cele două părţi nu au ajuns la un rezultat concret, dar, potrivit unor oficiali, se vor întoarce în capitalele lor pentru consultări, înainte de a participa la o a doua rundă de discuţii. A doua rundă de negocieri va avea loc în zilele următoare.

Rezultatul acestor discuţii era necunoscut aseară, dar Vladimir Putin i-a spus ieri preşedintelui francez Emmanuel Macron că un acord cu Ucraina este posibil doar dacă ţara este neutră, „denazificată” şi „demilitarizată”, iar controlul Rusiei asupra Crimeei anexate este recunoscut oficial.

Pe de altă parte, Palatul Elysee a spus că Putin a “confirmat disponibilitatea de a se angaja” să oprească atacurile împotriva civililor şi a blocurilor din Ucraina.

Imaginile din satelit realizate aseară arătau că forţele terestre ruse continuau să se apropie de capitala Ucrainei cu un convoi militar care se întindea pe o lungime de 27 de kilometri. Convoiul conţinea sute de vehicule blindate, tancuri, tunuri de artilerie şi vehicule de sprijin logistic.

Un comando paramilitar, trimis de ruşi pe urmele lui Zelenski

Peste 400 de mercenari din grupul paramilitar rus Wagner, apropiat Kremlinului, au fost trimişi – în urmă cu cinci săptămâni – în Ucraina să-l asasineze pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, dezvăluie cotidianul britanic The Times. Cei peste 400 de mercenari – veniţi din Africa – se află la Kiev cu misiunea de a-l asasina pe şeful statului ucrainean.

Ei fac parte din acest grup paramilitar rus apropiat Kremlinului, finanţat de oligarhul rus Evgheni Prigojin. BBC estima în 2021 la 10.000 numărul mercenarilor care au luptat sub flamura Wagner în ultimii şapte ani.

Uniunea Europeană (UE) a condamnat în 2021 acţiunile grupului Wagner, pe care l-a acuzat de “alimentarea violenţei, jefuirea resurselor naturale şi intimidarea civililor, toate încălcări ale dreptului internaţional”.

Guvernul Ucraiei a fost informat cu privire la prezenţa mercenarilor din Wagner printr-o notă a serviciilor secrete ucrainene. Acesta a fost motivul instituirii unei interdicţii de circulaţie timp de 36 de ore, scrie ziarul britanic.

Interdicţia de circulaţie a fost ridicată luni, la ora locală 8.00 (şi ora României).

Departe de pace, aproape de UE

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat ieri o cerere pentru ca Ucraina să adere la Uniunea Europeană. Aderarea necesită o unanimitate a tuturor celor 27 de state membre UE, însă în rândul acestora există “diverse opinii şi sensibilităţi” în acest subiect, a anunţat preşedintele Consiliului European Charles Michel.

“Aderarea este o cerere exprimată de mult timp de către Ucraina. Însă există diverse opinii şi sensibilităţi în UE pe tema extinderii. Ucraina va trimite o cerere oficială, Comisia Europeană urmează să prezinte un aviz oficial, iar Consiliul se va pronunţa”, a anunţat conducătorul instanţei care reprezintă cele 27 de state membre ale Uniunii.

Presa rusă, paralizată de hackerii Anonymous

Gruparea de hackeri „Anonymous” a revendicat luni un atac cibernetic care a paralizat site-urile mai multor media ruse, printre care şi ale celor două agenţii de presă de stat, după atacurile informatice care au vizat în ultimele zile numeroase site-uri oficiale ruse.

Timp de câteva minute, site-urile agenţiilor de presă de stat TASS şi RIA Novosti, al cotidianului Kommersant, al ziarului pro-Kremlin Izvestia şi al revistei Forbes Russia au afişat un mesaj care cerea “încetarea” invaziei ruse din Ucraina.

“În câţiva ani, vom trăi ca în Coreea de Nord. De ce avem nevoie de asta? Pentru ca Putin să ajungă în cărţile de istorie? Nu este războiul nostru, aşa că să ne oprim!”, se arăta în mesaj. “Acest mesaj va fi şters, iar unii dintre noi vor fi concediaţi sau chiar închişi. Însă nu mai putem”, se mai arăta în text, care acuza “indiferenţa” jurnaliştilor de la instituţiile media vizate.

Aceste atacuri au urmat celor comise joi de acelaşi grup asupra site-urilor reţelei postului public de televiziune ruse RT (fost Russia Today).

Sâmbătă, site-urile Kremlinului, Dumei (camera inferioară a parlamentului rus) şi Ministerului rus al Apărării au fost scoase din funcţiune, într-un atac revendicat de asemenea de Anonymus, pe Twitter.

Organizaţia NetBlocks, specializată în monitorizarea internetului în lume, a semnalat de asemenea într-un raport sâmbătă un acces lent la site-urile principalilor operatori telefonici ruşi, cum ar fi Rostelecom, MTS, Beeline sau Megafon.

Deţinuţii, înarmaţi şi trimişi pe front

Volodimir Zelenski a decis ieri să elibereze deţinuţii cu experienţă militară pentru ca aceştia să se alăture luptei împotriva forţelor ruse.

“Oricine se poate alătura luptei împotriva ocupanţilor trebuie să o facă. Nu a fost o decizie uşoară, din punct de vedere moral, dar este utilă din punctul de vedere al protecţiei noastre. În conformitate cu legea marţială, participanţii la ostilităţi, ucraineni cu experienţă reală de luptă vor fi eliberaţi din închisori şi-şi vor putea ispăşi pedepsele în locurile cele mai periculoase ale războiului. Cheia acum stă în apărare”, şi-a justificat decizia Zelenski.

Într-o nouă înregistrare video, difuzată cu puţin înaintea începerii negocierilor ruso-ucrainene, Zelenski a declarat: “Când mi-am anunţat candidatura, am spus că fiecare dintre noi este preşedinte. Pentru că toţi suntem răspunzători de statul nostru. De frumoasa noastră Ucraină. Şi acum fiecare dintre noi s-a transformat într-un luptător”.