Satenii din Borzesti si-au construit ilegal o biserica

In urma unei dispozitiii de ordine interioara a Mitropoliei Moldovei si Bucovinei urmeaza ca in cel mai scurt timp toate asezarile omenesti din aceste zone ale tarii sa gazduiasca cel putin o biserica crestin-ortodoxa. Aceasta este si una dintre explicatiile aparitiei intr-un timp relativ scurt a multor lacase de cult ortodox, din materiale de constructie improvizate, scindura ori chiar in containere metalice. La fiece colt de strada intilnim enoriasi cu mina intinsa la trecatori si cite o pancarta legata de git prin care implora un ban pentru constructia nu stiu carei biserici. Numai ca nu toate aceste lacase respecta rigorile arhitectonice impuse de religia crestina si numai bunul simt si frica de Dumnezeu ii face pe credinciosi sa le accepte asa cum sint.
In satul Borzesti, comuna Ungureni, a fost inaltata de curind o astfel de biserica. Asezarea, numarind 211 familii, formate in majoritatea lor de urmasii robilor adusi in urma cu un veac si jumatate sa lucreze pe mosiile boierilor Romanov si Hirtopeanu, n-au avut niciodata biserica in sat. La slujbe mergeau cale de kilometri pina la Plopenii mari ori la Mihai Viteazu. Din acest motiv, in urma cu doi ani si jumatate, preotul Gheorghe Cristescu, din Lugoj, insa originar din Ungureni, s-a gindit sa le construiasca satenilor un loc de rugaciune. Parte din cheltuieli le-au suportat si localnicii, insa in functie de anemicele lor posibilitati, satul fiind cit se poate de sarac. "Putini sint cei care au pamint si acela de proasta calitate", i-a caracterizat succint primarul comunei, Vasile Batir.
Ca sa evite cheltuielile suplimentare, biserica a fost construita din aproape in aproape, ingnorind proiectul, dar si criteriile absolut necesare unei biserici ortodoxe. Mai mult decit atit, biserica, aflata in stadiu final, nu are nici macar autorizatie de constructie. "Fiind un lacas de cult, construit din resurse proprii, n-am vrut sa facem presiuni asupra celor care o construiau din cauza autorizatiei, spune primarul Batir. Le-am explicat doar ca trebuie sa intre totusi in legalitate".
La fel de intelegator s-a aratat, apreciind cum se cuvine efortul si credinta enoriasilor, si protopopul de Botosani, Lucian Leonte. In timp ce se construia biserica, protopopul a facut o vizita la Borzesti, atragindu-le atentia lucratorilor asupra incompatibilitatilor de constructie. Preotul Florentin Puscasu, din Plopenii Mari, in parohia caruia se afla si satul Borzesti isi aminteste despre acea vizita: "Preasfintia sa a reprosat atunci ca biserica are turla invers – deasupra pronausului si nu deasupra altarului cum era normal, ca nu are clopotnita inclusa in corpul bisericii, ca biserica nu-i in forma de corabie, dar, gindindu-se probabil ca nu sint resurse pentru a respecta toate aceste reguli, a apreciat efortul satenilor si dorinta lor de a avea o biserica in sat."
Biserica in sine e ca un cutit fara lama, caruia nu-i lipseste decit minerul. Arata mai degraba ca o garsoniera ceva mai rasarita. Iar daca nu are actele in regula motivele sint cit se poate de intemeiate. "Numai devizul costa peste 240 de milioane lei, spune Dumitru Cristescu, tatal preotului fondator si cel ce se ocupa de administratia bisericii. Pe noi intreaga constructie ne-a costat pina acum in jur de 100 de milioane lei. Dar mai avem de lucru. Iconostasul ne costa 30 de milioane lei, plus clopotnita, stana si celelalte."
Ca sa ajute la terminarea constructiei, satenii participa si ei cu ce pot: unii cu bani, altii cu produse agricole, iar Maria Antonesei a donat pamintul pe care e construita. Cei mai multi insa au ajutat cu mina de lucru. Pronausul e plin ochi cu cereale. Stiuletii de porumb ajung pina la barbile Patriarhului si Mitropolitului, zugraviti pe pereti de catre pictorul Constantin Raducan, din Lugoj, adus si el de preotul Cristescu.
Chiar daca este construita anapoda, ilegal si cu bani putini, dar cu multe eforturi, biserica din Borzesti va obtine in cele din urma actele necesare functionarii ei. Si avizul Mitropoliei si autorizatia de constructie si proiectul aprobat. Asta spun taranii din sat care cred in Dumnezeu si in autoritatile statului. La fel cum si preotul Gheorghe Cristescu, care a vrut si el prin efortul de care s-a invrednicit sa lase ceva consatenilor sai. Motiv pentru care Primaria din Ungureni i-a decernat recent titlul de cetatean de onoare. Finit coronat opus. (Florentin FLORESCU)