Dintre sângerările uterine anormale, 80% sunt determinate de cauze hormonale, adolescentele reprezentând 20% din toate cazurile. Multe dolescente au episoade de sângerări neregulate în timpul primelor câteva luni după prima menstruatie. Acest lucru se rezolvă, de obicei, fără tratament fiziologic. Medicii atenţionează însă că ar fi bine ca adolescentele să se prezinte la un consult deoarece sângerările uterine excesive pot fi cauzate şi de infecţii, disfuncţii hormonale tiroidiene, sindromul ovarului polichistic etc.

Trecute de multe ori ca diagnostic de către medicii obstericieni, metroragiile disfuncţionale reprezintă denumirea în termeni medicali a sângerărilor excesive prelungite sau frecvente, de origine uterină, care apar între menstre şi sunt determinate de o patologie uterină. Reprezintă o problemă comună semnalată de femei: aproximativ o treime dintre femeile de vârstă reproductivă au subiectiv senzaţia că au sângerări excesive.

“Obiectiv numai 10% din populaţia feminină are un flux menstrual cu o cantitate mai mare de 80 ml sânge. Aproximativ o treime din consultaţiile efectuate în ambulator sunt pentru sângerări uterine anormale iar acestea reprezintă cea mai frecventă cauză de internare de urgenţă în spital în rândul adolescentelor. Dintre sângerările uterine anormale, 80% sunt determinate de cauze hormonale, iar celelalte sunt de natură organică. Frecvenţa metroragiilor disfuncţionale este mai mare la extremele vieţii reproductive, adolescentele reprezentând 20% din toate cazurile”, arată prof. dr. Ştefan Buţureanu, Maternitatea „Elena Doamna” Iaşi.

Care sunt cauzele

Multe dolescente  au episoade de sângerări neregulate în timpul primelor câteva luni după prima menstruatie. Acest lucru se rezolvă, de obicei, fără tratament, fiziologic odată cu maturarea axului hipotalamo-hipofizo-gonadal. Cazurile din jurul pubertăţîi se datorează ciclurilor anovulatorii.

“Din cauza acestor cicluri anovulatorii endometrul hiperplazic nestructurat este fragil şi are tendinţa de a se rupe localizat şi de a sângera. Odată cu vindecarea unui loc de rupere, apare un alt loc care sângeră în continuare. Sângerările care rezultă sunt neregulate, atât că periodicitate cât şi ca volum, alternate cu diferite durate de amenoree. Hemostaza locală ( nota redacţei – procesul de coagulare) care controlează pierderea de sânge este deficitară în absenţa progesteronului ciclic şi sintezei asociate de prostaglandine sau alte substanţe implicate în coagulare. Din acest motiv apar şi sângerările excesive. Bineînţeles, ar trebui exclusă posibilitatea unor tulburări ale coagulării. Medicul care vede pacienta poate decide dacă sunt necesare astfel de investigaţii, analizând fiecare caz în parte”, a subliniat prof. dr. Buţureanu.

Acesta a mai adăugat că sângerări anormale în adolescenţă pot fi, de asemenea, cauzate de oricare dintre condiţiile care provoacă sângerări tuturor femeile aflate în premenopauză, inclusiv: sarcina, infecţii, disfuncţii hormonale tiroidiene, sindromul ovarelor polichistice, prolactinoame, patologie sistemică hepatică, renală etc.

Tratament: când este necesar?

“Episoadele de sângerări neregulate la vârsta adolescenţei, care nu se repetă şi care nu determină instalarea unei anemii importante nu necesită instituirea unui tratament hormonal.  Dacă anemia devine manifestă, se poate recomanda tratament cu pilula combinată, sau, la fetele care nu au viaţă sexuală, progestativ 10 zile pe lună, în ultima parte a ciclului sau prelungirea acestui tratament până la 21 zile / ciclu. În caz de sângerări importante dozele de contraceptive orale se pot mări la 2-4 cp/zi. O schemă clasică este administrarea a trei comprimate pe zi timp de 7 zile, păstrarea unei  pauze de 5 zile pentru sângerare şi apoi două luni administrarea obişnuită de contraceptive. După acest interval se poate tenta observarea apariţiei unor cicluri normale. În Statele Unite această conduită reprezintă cel mai frecvent tratament medical indicat pentru metroragiile disfuncţionale anovulatorii. Sunt de preferat pilulele care conţin 30 sau 35 mg etinilestradiol”, a explicat prof. dr. Buţureanu.

De asemenea, medicul aprecizat că există şi varianta tratamentului  cu antiinflamatorii nesteroidiene sau acid tranexamic pe perioada ciclului. Acesta are o eficienţă de 25-30% şi 50% respectiv.

“Dintre antiinflamatoarele nesteroidiene tenoxicamul este considerat de unii că ar fi mai bun decât pilula combinată pentru tratamentul metroragiilor disfuncţionale la pubertate. Dozele sunt de 1 g la 6 ore, primele cinci zile ale ciclului, trei cicluri consecutive. Riscul de accidente tromboembolice nu este crescut.  Altele preparate folosite mai sunt naproxenul, diclofenac, indometacin sau ibuprofenul. Oricum, medicul recomandă un anumit tip de tratament în funcţie de fiecare caz în parte. Este bine ca adolescentele care au astfel de probleme să se prezinte la un consult. Aşa cum arătam şi mai sus, sângerări anormale în adolescenţă pot fi cauzate de oricare dintre condiţiile care provoacă sângerări tuturor femeile aflate în premenopauz: infecţii, disfuncţii hormonale tiroidiene, sarcină, sindromul ovarelor polichistice, prolactinoame, patologie sistemică hepatică, renală etc”, încheie prof. dr. Buţureanu.

Diagnostic

Diagnosticul fiind unul de excludere, investigaţiile sunt structurate în jurul combinaţiei: anamneză, examen clinic, analize de laborator, imagistică uterină dintre care ecografia vaginală este cea mai folosită metodă imagistică de primă intenţie. În situaţia în care sângerările excesive debutează la adolescenţă la primul ciclu pot fi recomandate teste de coagulare. Dintre testele endocrinologice sunt recomandate dozarea de TSH şi prolactină.

Confuzie de termeni:

Ce reprezintă ciclul menstrual

De multe ori, fetele sau femeile folosesc incirect termenii, vorbind de ciclul menstrual în loc de menstruaţie, care reprezintă sângerarea propriu-zisă. Ciclu menstrual reprezintă totalitatea fenomenelor fiziologice care apar lună de lună în corpul unei fete sau al unei femei. Ciclul menstrual reprezintă o serie de schimbări prin care trece corpul unei femei pentru a o pregăti pe aceasta pentru o posibilă sarcină. În fiecare lună pe peretele intern al uterului se formează de novo un epiteliu cu o anumită grosime (endometru), pregătind astfel uterul pentru nidarea (fixarea) unui ovul fecundat. Când ovulul nu este fecundat şi sarcina nu se produce, acest epiteliu uterin este distrus şi eliminat . Astfel se produce fenomenul de sângerare lunară numită menstruaţie, prezenta la femei o dată pe lună începând din perioada adolescenţei şi până la menopauza, în jurul vârstei de 50 de ani. Durata ciclului menstrual poate fi măsurată prin notarea cu 1 a primei zile de sângerare şi numărarea zilelor până la următoarea menstruaţie. Cu toate că în medie un ciclu menstrual este de 28 de zile, un ciclu menstrual cu o durată de 21 până la 35 de zile este considerat normal. De asemenea, este normal că adolescentele şi femeile în jurul vârstei de 40 de ani să aibă cicluri menstruale neregulate sau cu o durată mai mare. În cazul adolescentelor, duratele ciclurilor menstruale ar trebui să se egalizeze în timp. În cazul femeilor care se apropie de vârsta menopauzei, ciclurile menstruale vor deveni probabil mai lungi şi ulterior vor dispărea.

Ce este menstruaţia

Menstruaţia reprezintă hemoragia uterină periodică, lunară, care apare între menarhă (prima menstruaţie ) şi menopauză pe parcursul vieţii reproductive. Este caracterizată prin regularitate, sângerare cu durata medie de 3-5 zile, maxim 7 zile, sânge închis la culoare, necoagulabil în cantitate medie de 25-30 ml- max 80 ml. Menstruaţia are loc la 10 pana la 14 zile după ovulaţie. La femeile care au ovulaţie şi menstruaţie regulată, endometrul se îngroaşă în fiecare lună în vederea pregătirii pentru sarcină. În cazul în care femeia nu devine gravidă, mucoasa endometrială se elimină în timpul perioadei menstruale.