Angajaţi din Justiţie, grevă generală la Iaşi pentru măriri salariale. „Lucrăm cu violatori, avem maxim 5.500 lei net/lună”

Ei acuză gravele probleme de ordin salarial din sistemul de Justiţie, iar greva generală, spun aceştia este ultimul demers dintr-un şir lung de acţiuni pe care consilierii de probaţiune din România le-au întreprins, „demersuri pe care angajatorul (Ministerul Justiţiei, prin Direcţia Naţională de Probaţiune) le-a ignorat cu desăvârşire”, se arată într-un comunicat al ieşenilor din Sindicatul Naţional al Consilierilor din Serviciile de Probaţiune (SNCSP).

“La nivel maxim, pentru cineva care are studii doctorale şi vechime, diferenţa salarială dintre ceea ce încasează acum lunar şi salariul pe care ar trebui să-l primească, este de până la 3.000 – 4.000 lei net. Ştiţi ce salarii avem noi? Maxim 5.500 de lei net, în condiţiile în care consilierii de probaţiune au de-a face cu violatori, cu persoane care ne ameninţă. Ştiţi de câte ori s-a întâmplat să ne întâlnim pe stradă cu infractori care au fost aduşi în faţa noastră, la comisiile de Liberări Condiţionate?”, a explicat reprezentantul sindicaliştilor din serviciul ieşean de probaţiune, Cristina Elena Irimia.

În acest moment, 12 din cei 26 de consilieri de probaţiune sunt în grevă generală, la Iaşi.

“Asta înseamnă că nu vom face deplasări în comunitate, nu facem verificări la domiciliu, iar colega care face parte din Comisia de liberare condiţionată din cadrul Penitenciarului Iasi se va abţine cu privire la beneficiul/sau nu al liberării condiţionate (aspect care poate împiedica liberarea unei persoane deţinute, înainte de termen, dacă instanţa consideră imperios necesar punctul de vedere – Da sau Nu – al consilierului de probaţiune)”, a mai explicat Irimia.

Din octombrie, anul trecut, consilierii de probaţiune au pichetat Curtea de Apel Iaşi, au făcut grevă japoneză, apoi au intrat în grevă de avertisment şi, în cele din urmă, au ameninţat cu greva generală, pentru ca acum să o declanşeze şi pe aceasta, cu asigurarea, totuşi, a unei treimi din activitatea de bază.

În tot acest timp, s-au plâns de discriminările salariale de care au parte, în condiţiile în care, deşi aparţin de Ministerul Justiţiei, nu au beneficiat în ultimii ani de aceleaşi drepturi salariale precum colegii lor de la instanţele judecătoreşti.

Greşeala care a dus la discrepanţa dintre salariile consilierilor din serviciile de probaţiune şi cea a restului angajaţilor din Justiţie pleacă, în cazul lor, de la modul în care a fost stabilită grila de salarizare.

Salariile de bază în probaţiune au avut ca formulă de calcul o valoare de referinţă sectorială care se înmulţea cu un coeficient de ierarhizare. Iar Direcţia Naţională de Probaţiune a plafonat această valoare de referinţă sectorială la 305 lei. Pentru a depăşi aceste plafonări, din 2007 serviciile de probaţiune şi-au tot căutat dreptatea în instanţele de judecată.

În 2016 au obţinut, pe hârtie, o valoare de referinţă sectorială de 605 lei, însă acest lucru s-a întâmplat abia după adoptarea legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. În aceste condiţii, în legea nou publicată, angajaţii serviciilor de probaţiune erau plătiţi tot după vechea valoare de referinţă.

Astfel încât, în realitate, consilierii de probaţiune nu şi-ar fi primit niciodată lefurile mărite. În schimb, de drepturile câştigate de ei în instanţe au profitat judecătorii, procurorii şi tot personalul arondat Curţilor de Apel din România, inclusiv IT-iştii, şoferii, etc.

Aceştia şi-au câştigat în instanţă aceleaşi drepturi salariale ca şi consilierii de probaţiune, pe baza demersurilor făcute de cei din urmă. Fapt subliniat şi în comunicatul SNCSP: “Consilierii de probaţiune aduc în atenţia publică faptul că drepturile acordate recent magistraţilor, asistenţilor judiciari, grefierilor, IT-iştilor şi celorlalte categorii de personal din cadrul Ministerului Justiţiei de sub umbrela instanţelor s-au născut prin invocarea “egalizării” drepturilor salariale cu personalul de probaţiune, deşi aceştia din urmă nu au fost niciodată plătiţi conform VRS 605,225 lei”.

În plus, se mai arată în document, “cu toate că ÎCCJ (n.r.: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), CSM (Consiliul Superior al Magistraturii) şi PG au emis astfel de acte administrative pentru celelalte categorii profesionale din justiţie, Ministerul Justiţiei, în calitate de angajator, nu a identificat nicio soluţie pentru personalul de probaţiune. Având în vedere ultimele comunicate prin care s-a menţionat că salariile magistraţilor au fost majorate plecând de la dreptul de 25% al consilierilor de probaţiune, dorim să vă informăm că, în mod paradoxal, acest drept nu este recunoscut decât pe hârtie şi nu le-a fost aplicat şi în plată consilierilor de probaţiune”.

Începutul de an 2023 i-a iritat şi mai mult pe consilierii din Serviciile de Probaţiune pentru că, explică Cristina Irimia, “Instanţele toate, de la 1 ianuarie au fost transferate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în timp ce noi am rămas la Ministerul de Justiţie. Sunt curţi de apel din ţară care au şi pus în executare aceste decizii. Domnul ministru Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, nu vrea să facă această corectare salarială. Subliniez, e o corectare salarială, nu o creştere a lefurilor. De ce nu vrea? Nu-mi explic, cu atât mai mult cu cât la nivelul ţării suntem doar 680 de consilieri”.