Surse din cadrul companiei ne-au precizat că, într-adevăr, zborurile vor fi reluate începând de luni. UPDATE Ulterior aparitiei articolului, Blue Air a anuntat ca nu va efectua zboruri pana pe data de 10 octombrie. Motivele pentru care avioanele Blue Air nu vor zbura mai repede sunt, printre altele, durata ridicării efective a popririi conturilor şi plata datoriilor către aeroporturile de destinaţie, care s-au înregistrat şi în lipsa zborurilor din această săptămână.

Amendă cu rol de faliment

Amintim că Administraţia Fondului pentru Mediu a blocat, marţi, conturile Blue Air Aviation SA. În replică, cei de la Blue Air au consemnat toate avioanele la sol, motivând că nu dispun de lichidităţi pentru plata certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, în sumă de 28 milioane de lei. AFM a iniţiat procedura încă de la începutul lunii mai, pe parcurs respingând în două rânduri cererea Blue Air de eşalonare a plăţii.

CITESTE SI: Blue Air anunță că nu va relua zborurile până la 10 octombrie

Miercuri, a fost acceptată eşalonarea şi poprirea a fost ridicată, dar joi nu se ştia nimic despre reluarea zborurilor. Pe pagina de internet a companiei, consultată de noi, se pot face rezervări de exemplu pentru Londra de luni, 12 septembrie, şi pentru Paris, din 23 septembrie.

Până la 3000 de pasageri au rămas blocaţi în afara ţării. Prima aeronavă TAROM trimisă pentru repatriere a zburat miercuri către Tel Aviv. Guvernul a alocat 5 milioane de lei pentru aceste zboruri ale companiei de stat.

Cum au început problemele la Iaşi

De-a lungul vremii, Blue Air a început să aibă de furcă la Iaşi odată cu instalarea la conducerea Aeroportului a administraţiei din mandatul PSD de la Consiliul Judeţean. Dacă, la sfârşitul lui 2017, companiei i s-a refuzat plata cu cecuri pentru datoria acumulată până atunci, din 2018 au început procesele. Fostul director general, Cătălin Bulgariu, a recuperat ulterior în instanţă banii datoraţi aerogării de Blue Air, în total 5,7 milioane de lei în două titluri executorii. El ne-a spus că a câştigat şi al treilea proces, dar că executarea în acest caz trebuia făcută de conducerea de acum a Aeroportului. Noii şefi ai aerogării preferă însă recuperarea treptată a banilor din taxele aeroportuare în locul trimiterii companiei în insolvenţă.

Bulgariu ne-a precizat că, în mandatul lui (2018-2020), restanţele la plată ajunseseră la 11 milioane, iar discountul de 6 milioane de lei. Neacordată din cauza acestor întârzieri, dar reclamată în instanţă de Blue Air, reducerea pentru depăşirea unui prag minim de pasageri anual nu a mai ajuns la companie, pentru că aceasta a pierdut procesul. În prezent, datoriile Blue Air către regia ieşeană se ridică la ceva mai mult de 7 milioane de lei.

Toată lumea are datorii. Unii au şi cifră de afaceri

Pe de altă parte, Blue Air nu este singura companie de aviaţie care înregistrează datorii. Potrivit surselor noastre, dacă Blue datorează Aeroportului Bucureşti 10 milioane de lei, TAROM a acumulat 50 de milioane. Dar compania de stat este în reorganizare, ceea ce înseamnă printre altele şi că nu poate deschide linii (destinaţii) noi. De altfel, TAROM operează practic doar curse interne şi câteva destinaţii externe estivale, precum Antalya-Iaşi. Anul trecut, TAROM a avut o cifră de afaceri de 668 de milioane de lei, profit 0 (după o pierdere de 440 de milioane în 2020), dar şi datorii de 1,26 miliarde de lei.

Şi Wizz Air are datorii, de asemenea mai mari decât Blue Air, potrivit Newsweek, care citează bilanţurile din ultimii ani ale sucursalei înregistrate în România. Compania maghiară a raportat datorii de 817 milioane de lei în 2020 şi 960 de milioane în 2021, iar pierderile în fiecare an au fost de 140 de milioane de lei. De altfel, de la înfiinţarea în 2010, Wizz Air a mers doar pe pierdere.

În comparaţie, Blue Air Aviation a raportat mai mulţi angajaţi, o cifră de afaceri de peste 2 miliarde de lei în 2018 şi 2019, respectiv de 537 de milioane în 2020 – de 4000 de ori mai mare decât cea raportată de Wizz în România în acelaşi an.
În schimb, pierderile de 400 de milioane de lei din anul pandemic 2020, când compania trebuia să primească şi aparatele Boeing MAX, au fost o lovitură serioasă. Acestea s-au adăugat datoriilor de 870 de milioane, cele mai mari de la înfiinţarea firmei, în 2013.

Ce s-ar putea întâmpla în lipsa Blue Air? Toată lumea se teme de costul biletelor

Amenda administrată de Fondul de Mediu nu este singura sancţiune primită de Blue Air. În iulie inspectorii de la Protecţia Consumatorului au numărat cursele suspendate în perioada 30 aprilie 2021 – 30 aprilie 2022 şi rezervările făcute pentru acestea (aproape 180 de mii), plăţile făcute de pasagerii care nu au mai zburat (66,6 milioane lei, potrivit ANPC) şi au administrat companiei o amendă de 10 milioane de lei.

În ciuda acestui asediu susţinut, situaţia absurdă în care s-a ajuns încă nu e cea mai rea. Deşi neoficial, toţi cei din industria aviatică cu care am vorbit spun că dispariţia Blue Air ar lăsa piaţa la cheremul a doar două companii Wizz Air, care reuşeşte să domine majoritatea panourilor de zbor din aeroporturi, inclusiv în Iaşi, şi Ryanair. Pe lângă acestea, HiSky, micuţa companie moldovenească lansată chiar în ajunul pandemiei.

Nimeni nu se îndoieşte că preţurile biletelor de călătorie vor creşte. Într-un interviu acordat astă-primăvară Ziarului de Iaşi, József Váradi, co-fondator al companiei Wizz Air şi director executiv al acesteia, a dat asigurări că „nu vom abuza de poziţia noastră ca să supraîncărcăm piaţa. Dacă cererea este mare, înseamnă că vom zbura mai mult”.

Totuşi, cu 10 ani în urmă, când compania de stat maghiară MALEV s-a închis, iar reprezentanţa de la Iaşi a dispărut şi ea, cealalaltă companie de linie străină care efectua atunci zboruri de la Iaşi, Austrian Airlines, a mărit substanţial preţurile biletelor.

Cititi si: Interviu cu șeful cel mare al Wizz Air – "Iaşul, una dintre poveştile noastre de succes"

Cititi si: Wizz Air: „Tarom și Blue Air se îndreaptă spre eșec, spre faliment”

Cititi si: Cum au schimbat banii UE viaţa ieşenilor? Studiu de caz: Aeroportul, această “Autostradă a Unirii” cu Europa pe calea aerului