Caută 
Cazul Solovăstru: Cât este prejudiciul? DSP şi CJAS fac anchete proprii la Secţia de Dermatologie
4 MIN
Primele concluzii în cazul medicului Solovăstru de la Spitalul „Sf. Spiridon”: „secţia respectivă a înregistrat cheltuieli mai mari decât venituri”.
Anchetele în cazul medicului ieşean Laura Gheucă-Solovăstru, care şi-a ţinut internat tatăl aproape non-stop în spital în ultimii ani, continuă în această perioadă. În urma investigaţiei „Ziarului de Iaşi”, atât Direcţia de Sănătate Publică Iaşi (DSP) cât şi Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Iaşi (CJAS) au demarat propriile anchete, urmând ca în cele din urmă să se stabilească şi despre ce prejudiciu ar fi vorba.
DSP Iaşi a solicitat unităţii medicale un punct de vedere, rezultatul anchetei interne, precum şi documentele referitoare la internări, însă până acum nu au primit un răspuns, susţin reprezentanţii instituţiei. În cazul anchetei demarate de CJAS Iaşi, s-a observat că nu au fost suportate cheltuieli semnificativ mai mari pentru aceste cazuri din fondul asigurărilor de sănătate, ci acestea au fost suportate de către spital din fonduri proprii.
„Am lăsat spitalul să îşi facă ancheta proprie pentru că, de fapt, problema la ei apare. Noi ne-am autosesizat din informaţiile apărute în presă şi am demarat acţiunea noastră de control, am făcut o analiză preliminară la nivel de informaţii pe care le deţinem în bazele de date şi relevant este că sumele pe care le-am decontat noi în această perioadă sunt mult mai mici decât cele pe care spitalul le-a suportat. Cuantificarea acestora urmează să fie definitivată în câteva zile. Conform episoadelor de spitalizare urmează să facem calculele efective, dar trebuie să se deplaseze colegii noştri în teren să vadă efectiv foile de observaţie. Oricum, secţia respectivă a înregistrat cheltuieli mai mari decât veniturile, dar asta se întâmplă în mai multe spitale şi asta presupune nişte analize financiare”, a explicat ec. Radu Ţibichi, directorul general al CJAS Iaşi.
Durata medie de spitalizare la „Spiridon”: 6 – 7 zile, în cazul Solovăstru: 15 – 85 zile
Directorul CJAS Iaşi a mai precizat că în perioada următoare va exista un raport de control final, urmând să se verifice dacă au fost respectate clauzele contractuale şi criteriile de internare care au stat la baza decontării acelor cazuri.
Reamintim că datele furnizate de către Spitalul Sf. Spiridon arată că Nicolae Solovăstru a avut 20 de spitalizări în perioada 2016 – 2022, 927 de zile în total, între 15 şi 85 de zile pe tură, iar trei reinternări au fost la distanţă de 2-3 zile una faţă de cealaltă.
Şi mama medicului a beneficiat de un tratament similar: între 2016 şi 2022 Rodica Solovăstru a avut 12 spitalizări, între 3 şi 47 de zile, însumând în total 302 zile. Practic, calculând zilele de spitalizare ale celor doi, aşa cum apar în actele oficiale, părinţii dr. Laura Gheucă-Solovăstru au stat 3 ani şi 4 luni non stop în spital, figurând internaţi timp de 1.229 de zile.
Reprezentanţii CJAS Iaşi au precizat că în cazul unui spital unde sunt tratate cazurile acute nu pot fi decontate perioade de spitalizare foarte lungi, iar la Spitalul Sf. Spiridon durata medie de spitalizare este de doar 6 – 7 zile pentru un caz.
„Este foarte posibil ca pacienţii respectivi să aibă justificare pentru internare, însă nu neapărat şi pentru menţinerea lor atât de mult în spital. Pentru un caz mediu la Spitalul Sf. Spiridon, CJAS plăteşte un tarif de 3.924 de lei, însă la o secţie de dermatologie acest indice de complexitate este unul mult mai scăzut având în vedere că nu se fac intervenţii chirurgicale, nu sunt consumuri foarte mari. Un caz internat pe acea secţie ar putea să fie undeva în jur de 2.000 de lei”, a completat directorul general al CJAS Iaşi.
Ancheta internă a Spitalului Sf. Spiridon a arătat că din analiza foilor de observaţie „nu reiese justificarea unor spitalizări prelungite” în cazul celor doi pacienţi.
Astfel, începând cu data de miercuri, 2 noiembrie, dr. Laura Gheucă-Solovăstru nu mai este şef al Secţiei de Dermato-Venerologie, locul său fiind preluat de către dr. Alina Stincanu, medic primar de pe aceeaşi secţie. Ca măsuri, va fi implementat un sistem de alertare la nivelul unităţii medicale care va semnala spitalizările prelungite şi care va analiza lunar necesitatea acestora.
