La nivel naţional însă, reprezentanţii Colegiului Medicilor din România spun că există previziuni că în zece ani vom avea o lipsă de medici de familie, mai ales în condiţiile în care acum aproape jumătate dintre aceştia au vârsta peste 60 de ani, iar cei sub 35 de ani reprezintă doar 2,2%.

Fiind un centru universitar important, Iaşul atrage şi cei mai mulţi medici din toate specialităţile, comparativ cu situaţia din judeţele învecinate. „Există o discrepanţă între numărul medicilor din centrele universitare, cum sunt Iaşi, Bucureşti, Cluj, unde sunt mai mulţi medici care practică. Spre exemplu, dacă luăm în considerare judeţele Vaslui, Botoşani, acolo nu sunt 400 de medici în total şi nu mă refer la medicii de familie, ci la toţi medicii. La Suceava practică 260 de medici de familie şi este un judeţ la fel de mare ca la nostru la nivel de populaţie. Vedem această discrepanţă între aşa numiţii poli de dezvoltare şi restul ţării”, a explicat conf. dr. Liviu Oprea, medic de familie ieşean şi preşedinte al CM Iaşi.

În Vaslui, deja vorbim de un deficit

O problemă majoră este identificată în judeţul Vaslui, unde există opt comune rămase fără astfel de specialişti, care şi-au încetat activitatea în cabinetele de acolo, fiind vorba despre comune aflate la zeci de kilometri de municipiul Vaslui şi Bârlad. Astfel, în urmă cu câteva luni, DSP Vaslui a cerut sprijin pentru informarea şi îndrumarea medicilor de familie care ar fi interesaţi să ocupe acele posturi vacante. Situaţii similare au fost remarcate în urmă cu câţiva ani şi în cinci comune din Iaşi care au rămas fără medic de familie.

 „Faptul că nu mai sunt medici de familie acolo nu înseamnă că dacă va merge cineva mâine acolo va reuşi să îşi facă o listă de pacienţi. Între timp, oamenii s-au mutat la alt medic şi dacă s-a creat o legătură între medic şi pacient, acesta nu va pleca a doua zi pentru că a venit un medic în comună. Am avut un exemplu în comuna Vânători de lângă Paşcani, unde a venit o doctoriţă după ce medicul a plecat în Franţa. El a încercat să vândă praxisul, nu a reuşit, aşa că l-a închis. Doamna doctor a strâns doar 300 de pacienţi, deşi medicul de dinainte avea peste 2.000, pentru că oamenii s-au mutat la medici din Paşcani, în alte comune învecinate şi preferă să rămână acolo, chiar dacă este o distanţă mai mare.

De aceea, preluarea cabinetelor este cea mai bună idee, adică nu este o variantă să vină un medic nou care să o ia complet de la capăt, mai ales dacă există o distanţă semnificativă între momente”, a mai precizat preşedintele Colegiului Medicilor Iaşi. În schimb, media de vârstă a medicilor de familie din sistemul ieşean este 55 – 56 de ani, fiind vorba despre un număr mare al celor care se apropie de vârsta de pensionare. „Având în vedere această vârstă medie, este clar că numărul de medici care se vor retrage din profesie în următoarea perioadă este foarte mare”, a completat medicul ieşean.

Totul porneşte de la rezidenţiat

Problema pe care o văd specialiştii ieşeni este însă cea legată de faptul că nu s-ar scoate suficiente locuri la rezidenţiat în specialitatea medicină de familie. Preşedintele Colegiului Medicilor spune că în Iaşi sunt aproximativ 2.300 de rezidenţi, iar în specialitatea medicină de familie sunt doar 100 în toţi anii.

„Locuri libere la rezidenţiat la medicină de familie nu rămân libere, ele se ocupă şi se iau şi la punctaje relativ mari, poate mai mari decât la alte specialităţi clinice. Ar fi o nevoie de creştere a numărului de locuri pentru rezidenţii în medicina de familie măcar cu 50-60% raportat la nevoile de acum, altfel peste 10 ani vom ajunge să importăm şi noi medici de familie, cum se face în Franţa, dar nu ştiu dacă aceasta este soluţia”, a precizat conf. dr. Liviu Oprea. Deşi locurile se ocupă integral, reprezentanţii Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi au explicat, pentru „Ziarul de Iaşi”, că nu se pot scoate mai multe la concursul de rezidenţiat.

 Prof.dr. Luminiţa Smaranda Iancu, prorector responsabil de studiile post-universitare şi formarea profesională continuă de la UMF, a explicat că numărul de locuri este determinat în funcţie de câţi medici de familie sunt ca îndrumători în programul de rezidenţiat. Acest nucleu propune un număr de locuri către UMF, care-l aprobă şi apoi îl propun, la rândul lor, Ministerului Sănătăţii. „Chiar dacă necesarul ar fi de 200 de locuri, dacă noi avem capacitate de a pregăti doar 20 de medici, atâtea locuri vor exista pentru rezidenţiat. Trebuie să ai în vedere câte cadre didactice ai, câţi medici de familie sunt ca îndrumători, sunt mai mulţi factori. Cred că pe toată ţara vor fi anul acesta undeva peste 200 de locuri. Noi facem o solicitare către coordonatori, ei se sfătuiesc, estimează o cifră pe care o înaintează UMF, către Consiliul de Administraţie”, a declarat prof.dr. Luminiţa Smaranda Iancu.

Aceasta spune că se remarcă faptul că specialitatea nu este una de foarte mare interes în rândul absolvenţilor de medicină, iar interesul scăzut e cauzat, consideră prorectorul, şi de sistemul deficitar cu care se luptă un medic de familie. „Trebuie să ştie foarte bine şi specialităţi medicale şi chirurgicale, dar cel mai tare îi înspăimântă partea administrativă, birocratică, cu programe care nu merg şi durează o oră să încarce o reţetă în sistem pentru un pacient. Sperăm ca digitalizarea să rezolve problema aceasta”, a completat prof.dr. Luminiţa Smaranda Iancu. Aceasta a precizat că de principiu fiecare centru universitar solicită un număr de locuri echivalent cu cel al absolvenţilor de medicină care susţin examenul de intrare în rezidenţiat, cu un plus de 10% pentru cei care nu au dat sau nu au luat examenul în urmă cu unul sau doi ani.