Caută 
4 MIN
O fundaţie din Iaşi face reclamă de câteva luni unui nou tip de „justiţie”, cea privată. Fundaţia Cardinal Points, din Iaşi, o entitate non-profit care funcţionează de la începutul anilor 2000, a înfiinţat o cameră de arbitraj la care au aderat nume cunoscute din justiţia ieşeană, în special foşti magistraţi, unii dintre aceştia care au ieşit din scena publică în urma unor scandaluri penale. Spunând despre sine că fac „justiţie privată” la Iaşi, reprezentanţii acestei structuri pun în practică o prevedere reglementată de Codul Civil: cea a arbitrajului. E a treia astfel de curte din Iaşi, însă activitatea de arbitraj e, încă, la început, sub 100 de speţe pe an fiind judecate, în oraşul nostru.
Curtea de Arbitraj Comercial, Maritim şi Fluvial (CACMF) şi-a stabilit sediul de la Iaşi chiar în inima oraşului, în zona în care sunt comasate atât instanţele judecătoreşti „clasice“, cât şi cabinele avocaţilor din oraş: strada Sfântul Lazăr. Folosindu-se de sintagma „justiţie privată“, pe care au preluat-o chiar în logo-ul structurii, reprezentanţii acestei Curţi s-au lansat puternic şi în mediul online, un site de prezentare denumit justitieprivata.ro, dar şi un profil de Facebook aidoma fiind publice şi tentând justiţiabili care vor să-şi tranşeze altfel decât în sălile de judecată litigiile.
CACMF, care mai are un sediu şi în judeţul Constanţa, funcţionează pe lângă Fundaţia Cardinal Points, o entitate non-profit ce a declarat anul trecut sume modice la Registrul Comerţului şi care a fost înfiinţată încă din 2002.
Ce înseamnă justiţie privată
Sintagma face referire la o prevedere din Codul Civil însă care nu a atrage încă prea mulţi muşterii: arbitrajul. „Arbitrajul poate fi definit ca o modalitate alternativă de soluţionare a litigiilor în care părţile, în urma unei convenţii arbitrale, se supun deciziei unei terţe părţi numită arbitru, prin intermediul unei proceduri judiciare din care rezultă o hotărâre definitivă şi obligatorie“, e descrierea activităţii, potrivit CACMF. Codul Civil reglementează destul de vag această activitate, însă stabileşte clar ce tipuri de litigii pot fi arbitrate, cu menţiunea că hotârârile au forţă juridică la fel ca cele pronunţate de instanţe. „Persoanele care au capacitate deplină de exerciţiu pot conveni să soluţioneze pe calea arbitrajului litigiile dintre ele, în afară de acelea care privesc starea civilă, capacitatea persoanelor, dezbaterea succesorală, relaţiile de familie, precum şi drepturile asupra cărora părţile nu pot să dispună“, se menţionează la art. 542 din Codul de Procedură Civilă.
Principalele categorii de litigii care pot, astfel, fi arbitrate sunt cele referitoare la nerespectarea unor clauze contractuale, la acţiunile de pretenţii, de debit sau pretenţii, alte litigii comerciale etc. „Este o justiţie alternativă, zic eu de elită, şi care are multe avantaje: costuri reduse, timp redus, confidenţialitate. În dreptul comercial foarte multe firme se verifică pe portal pentru a vedea în ce litigii au fost implicate, de pildă. La noi, procedura este confidenţială“, ne-a explicat Radu Tărniceriu, preşedintele CACMF.
Cât costă şi cine sunt arbitrii
Acesta a mai precizat că preţurile pe care cei care apelează la arbitraj trebuie să le plătească sunt mai mici decât cele aferente taxelor de timbru impuse în procesele clasice. „Sunt cu aproximativ trei sferturi mai mici aceste costuri“, spune Tărniceriu.
De pildă, pentru arbitrajul unui litigiu în care două firme sau persoane din România au o miză de până în 5.000 de lei, taxa este de 500 de lei. Taxa arbitrală ajunge la 4.725 de lei plus 0,6% atunci când miza litigiului este de peste 250.000 de lei.
CACMF a avut până acum 14 dosare înregistrate, activitatea efectivă începând din aprilie. Pe site-ul propriu, structura a publicat şi lista arbitrilor, pe listă aflându-se şi câteva persoane controversate.
Tărniceriu însuşi a fost condamnat definitiv, de „justiţia clasică“, la trei ani de închisoare cu suspendare, într-un dosar de corupţie instrumentat de DNA şi tranşat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Vicepreşedinţii CACMF sunt avocatul Florin Sava şi colonelul în rezervă Gheorghe Mihălache în timp ce pe lista arbitrilor şi suprarbitrilor se află 24 de persoane cu experienţă în Drept. Printre aceştia, fostul judecător de la Curtea de Apel Iaşi, Dan Anton, condamnat recent la 2 ani şi 9 luni de închisoare cu suspendare, pentru trafic de influenţă, dar şi fosta judecătoarea Angela Ungureanu, condamnată şi ea la 1 an de închisoare cu suspendare pentru primire de foloase necuvenite. În consiliul ştiinţific al Curţii este fostul procuror Radu Moiesescu (acum consilier juridic), condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influenţă. Alţi arbitri din cadrul acestei curţi mai sunt foştii magistraţi Silviu Chifan, Gheorghe Cojanu, Benoni Farcaş, Aurica Georgescu, Liviu Pânzariu şi Neculai Sfabu, dar şi avocaţii Cristina Ursu, Domniţa Plămădeală, Mihai Condac, Gabriela Pădurariu sau Beatrice Dumitru. Pe listă mai sunt şi câţiva consilieri juridici, printre care şi Renata Marin, mama vedetei de televiziune Andreea Marin.
Preşedintele Tărniceriu ne-a precizat că arbitrii au fost selectaţi doar dintre cei care au experienţă juridică de minimum 10 ani. În judeţul Iaşi, pe an, sub 100 de speţe sunt tranşate de curţile de arbitraj, acest tip de activitate fiind unul nou. Pe lângă CACMF, în Iaşi mai există o curte de arbitraj pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie, dar şi pe lângă Fundaţia Camera de Arbitraj şi Mediere.
Îți recomandăm
