Cum se măsoară dragostea în bani, la Iaşi? O discuţie de „Ziua Îndrăgostiţilor” cu ieşeanul care are cea mai mare afaceri cu bijuterii din ţară

“Orice bijuterie este începutul unei poveşti”, spune ieşeanul Aurel Mânzăţeanu din fotoliul directorial al uneia dintre cele mai mari companii din România, care de 20 de ani se ocupă cu producerea şi comercializarea bijuteriilor din aur. În anul 2021, Coriolan Aur Smarald a fost pe locul al doilea la nivel naţional în ce priveşte cifra de afaceri, pe o piaţă cu 456 firme şi 1.262 salariaţi şi cu o cifră de afaceri netă, pe ţară, de aproape 219,5 milioane de lei. “Asta la nivelul vânzărilor. În ce priveşte producţia de bijuterii, în 2022 am fost pe primul loc”, a calculat co-fondatorul Coriolan.

Importăm din Italia şi Turcia

În România mai sunt producători de bijuterii, dar nu putem spune că avem tradiţie, susţine Aurel Mânzăţeanu, în încercarea de a face o succintă descriere a sectorului în care firma sa îşi desfăşoară activitatea: „Au apărut câţiva producători care au avut o pasiune pe care au dezvoltat-o şi au transformat-o în business, aşa cum am făcut şi eu. La nivelul ţării, se prelucrează anual şi se transformă în bijuterii peste o tonă de aur şi argint, dar importurile din ţări precum Italia sau Turcia sunt mai mari de atât. Noi suntem producătorii celor două produse foarte importante pentru clienţii noştri tineri, inelul de logodnă şi verighete. La capitolul acesta suntem producătorul nr. 1 în România”.

Dacă la nivelul ţării productivitatea medie a angajaţilor care se ocupă cu fabricarea bijuteriilor si articolelor similare din metale şi pietre preţioase a fost de 81.005 lei în 2021, la Coriolan a fost de 5,6 ori mai mare (454.572 lei), iar în condiţiile în care media sectorială a ratei de profit net a fost la nivelul ţării în al doilea an de pandemie de -1,88%, la Coriolan a fost de 13,27% (rata netă de profit este raportul dintre profitul net şi cifra de afaceri şi pune în evidenţă capacitatea companiei de a transforma vânzările în profit net).

Pandemia a afectat puternic afacerile cu aur

În condiţiile în care bijuteriile nu reprezintă o necesitate, primul an de pandemie a însemnat o scădere bruscă a cifrei de afaceri realizate de companiile de profil. Însă anul 2021 a adus o creştere cu mult peste anii 2018 sau 2019.

„Bijuteriile nu sunt o investiţie. Bijuteriile sunt un produs de oferit drept cadou, care e purtat cu drag de cel care îl are. Cadouri sub formă de bijuterii încă se fac, dar a trecut etapa când se cumpărau bijuterii mult mai scumpe. Se vând mai multe, dar de valoare mai mică. Asta înseamnă că oamenii sunt atenţi cu cei pentru care cumpără bijuterii, dar nu cu investiţii foarte mari. Situaţia care există acum în lume, sau mai degrabă în Europa, a determinat oamenii să închidă puţin buzunarul. Atunci când nu ştii cât va fi factura la gaze şi energie electrică, trebuie să ai grijă. Am observat schimbarea asta după declanşarea pandemiei, iar apoi s-a accentuat odată cu războiul. Decembrie 2022 nu a mai fost ca un decembrie din trecut. Vânzările poate că au fost la fel, dar cadourile au fost de valoare mai mică”, susţine Aurel Mânzăţeanu.

“Cumpărătorii de bijuterii sunt clienţi pe viaţă”

Totuşi, românii rămân atenţi cu cei dragi şi nu au renunţat la oferirea de cadouri sub formă de bijuterii din aur, cu sau fără pietre preţioase. “Cumpărătorii de bijuterii sunt clienţi pe viaţă, care vin în momentele lor fericite. Fetiţele sunt aduse de părinţi de la o vârstă mică pentru primii cercei. Numai în magazinul de la Felicia s-au pus 2.740 de perechi de cercei. Apoi mai vin pentru o brăţară, sau un cadou de majorat. Urmează căsătoria, când cuplurile îşi cumpără inele şi verighete. Sau se oferă cadouri în zile speciale din an, cum ar fi un cadou de majorat”.

De Sf. Valentin, de Paşti sau de Crăciun, vânzările cresc, dar ziua de 8 martie rămâne totuşi momentul în care se înregistrează cele mai mari vânzări de bijuterii. S-a schimbat puţin şi comportamentul cumpărătorilor. Cumpără mai mult, dar bijuterii de valori mai mici, şi fac achiziţiile în ultimul moment. “Dacă românii sunt mai iubăreţi sau mai puţin iubăreţi decât alte popoare, nu se reflectă neapărat în achiziţia de bijuterii. Bărbaţii români sunt totuşi atenţi cu partenerele lor”, crede fondatorul Coriolan Aur-Smarald.

Românii, printre cele mai iubăreţe popoare

Iar românii sunt printre cele mai “iubăreţe” popoare. O echipă internaţională formată din aproape 100 de oameni de ştiinţă a chestionat 9.474 de persoane din 45 de ţări diferite cu privire la cât de iubitoare sunt relaţiile lor pentru a realiza unul dintre cele mai mari studii despre dragoste din toate timpurile.

Lucrarea, publicată recent în revista Scientific Reports, arată că participanţii din SUA, Italia, Portugalia şi Ungaria au raportat unele dintre cele mai iubitoare relaţii, în timp în China, Germania, Turcia şi Pakistan s-au raportat unele dintre cele mai puţin iubitoare. Pe harta iubirii realizată de cercetători, ţările în care respondenţii au avut cele mai mari scoruri în ce priveşte dragostea resimţită pentru partenerii de viaţă sunt colorate mai intens, iar cele în care partenerii de viaţă au un mod mai rece de a-şi exprima dragostea sunt redate în culori mai slabe:

Participanţii din SUA, Italia, Portugalia şi Ungaria au raportat unele dintre cele mai iubitoare relaţii, având o medie de aproape opt puncte pe Scala triunghiulară a iubirii (unde punctajul maxim este de nouă puncte), în timp ce participanţii din China, Germania, Turcia şi Pakistan au raportat unele dintre cele mai puţin iubitoare – scoruri cuprinse între 6,5 şi 7,4 puncte. Românii participanţi la studiu au reuşit, prin răspunsurile lor, să demonstreze un nivel înalt de dragoste pentru partenerii de viaţă, clasându-se totuşi în plutonul al doilea al celor mai iubitoare popoare, în acelaşi grup cu ţări precum Spania, Polonia sau Norvegia.

Cum a fost evaluată dragostea?

Pentru a evalua dragostea, participanţii din fiecare ţară au primit un test cu 45 de afirmaţii (testul, în puteţi găsi la final). Dezvoltat de psihologul Robert Sternberg, chestionarul prezintă persoanei care îl ia în considerare diverse afirmaţii despre partenerul lor de viaţă şi îi cere să evalueze gradul de acord cu fiecare dintre acestea, de la 1 (deloc) la 9 (extrem de). Cercetătorii au calculat apoi media răspunsurilor din grupul de eşantion din fiecare ţară şi au verificat modul în care acestea s-au corelat cu Indicele de dezvoltare umană şi Indicele mondial de modernizare, cu Indicele inegalităţii de gen, cu colectivismul (dintr-o evaluare globală de amploare de acum un deceniu) şi cu temperatura atmosferică din ţările participante la studiu.

Astfel, oamenii de ştiinţă au descoperit că modernizarea, egalitatea de gen, colectivismul şi temperatura atmosferică au fost asociate cu sentimente mai puternice de dragoste în relaţii. Atunci când cetăţenilor “li se oferă suficientă asistenţă medicală, educaţie şi resurse (ca în culturile cu indici de modernizare mai mari), aceştia pot experimenta o dragoste mai intensă şi pot fi mai implicaţi emoţional cu partenerii lor”, au observat autorii studiului, care au remarcat şi că “Atunci când femeile sunt tratate mai egal, acest lucru ar putea implica o mai mare autonomie a acestora în alegerea cu cine ar dori să se căsătorească (cel mai probabil, cu cineva pe care îl iubesc)”.

Ţările calde sunt mai „iubăreţe”

Surprinzător a fost faptul că colectivismul a fost corelat cu sentimente mai puternice. “În ţările mai colectiviste, dragostea înainte de căsătorie poate fi considerată un “element perturbator” motivat de interese egoiste”, au notat autorii. Iar temperaturile medii înregistrate la nivelul ţărilor influenţează, de asemenea, nivelul iubirii. Pentru că “temperaturile mai ridicate încurajează oamenii să socializeze mai mult, să poarte haine mai revelatoare şi să fie mai expresivi din punct de vedere emoţional”.

Un alt fapt descoperit de autorii studiului a fost că, deşi populaţia din ţările mai dezvoltate tinde să fie mai “iubăreaţă”, totuşi în ţările cu cele mai ridicate niveluri de modernizare dragostea a avut tendinţa de a scădea uşor. “Acest lucru sugerează că, deşi dezvoltarea economică a unei ţări promovează în general experienţe amoroase mai intense, atingerea unui anumit punct de dezvoltare ar putea inversa aceste efecte benefice ale dragostei”, au comentat cercetătorii.

Scala iubirii lui Sternberg – Află cât de intensă este dragostea pentru partenerul/partenera ta, din acest test!

Psihologul Robert Sternberg consideră că dragostea este formată din trei componente: intimitate/sinceritate, pasiune şi angajament. Primii 15 itemi ai scalei reflectă intimitatea/sinceritatea, al doilea 15 măsoară pasiunea, iar ultimii 15 reflectă angajamentul. Citiţi fiecare dintre următoarele afirmaţii (X….. reprezintă numele persoanei la care vă raportaţi, pe care o iubiţi sau la care ţineţi foarte mult). Evaluaţi gradul de acord cu fiecare afirmaţie în funcţie de următoarea scală şi introduceţi în spaţiul liber dinaintea întrebării valoarea numărul corespunzător între 1 şi 9, unde 1 â “Deloc”, 5 â “Moderat” şi 9 â “Extrem de mult”. (sursă: http://www.kordoutis.gr/STLS.pdf)

______ 1. Susţin în mod activ bunăstarea lui X……

______ 2. Am o relaţie caldă cu X……

______ 3. Pot conta pe X….. în momente de nevoie.

______ 4. X….. se poate baza pe mine în momente de nevoie.

______ 5. Sunt dispus(ă) să mă împart pe mine şi bunurile mele cu X……

______ 6. Primesc un sprijin emoţional considerabil din partea X……

______ 7. Ofer un sprijin emoţional considerabil celor de la X……

______ 8. Comunic bine cu X……

______ 9. Îl/O apreciez foarte mult pe X….. în viaţa mea.

______ 10. Mă simt apropiat/ă de X……

______ 11. Am o relaţie confortabilă cu X……

______ 12. Simt că îl/o înţeleg cu adevărat X……

______ 13. Simt că X….. mă înţelege cu adevărat.

______ 14. Simt că pot avea cu adevărat încredere în X……

______ 15. Împărtăşesc informaţii foarte personale despre mine cu X……

______ 16. Simplul fapt de a îl/o vedea pe X….. mă excită.

______ 17. Mă găsesc gândindu-mă frecvent la X….. în timpul zilei.

______ 18. Relaţia mea cu X….. este foarte romantică.

______ 19. Consider că X….. este foarte atrăgător/atrăgătoare.

______ 20. Îl/O idealizez pe X……

______ 21. Nu-mi pot imagina o altă persoană care să mă facă la fel de fericit/ă ca X……

______ 22. Aş prefera să fiu cu X….. decât cu oricine altcineva.

______ 23. Nu există nimic mai important pentru mine decât relaţia mea cu X……

______ 24. Îmi place în mod special contactul fizic cu X……

______ 25. Există ceva aproape “magic” în relaţia mea cu X……

______ 26. Îl/O ador pe X……

______ 27. Nu-mi pot imagina viaţa fără X……

______ 28. Relaţia mea cu X….. este pasională.

______ 29. Când văd filme romantice şi citesc cărţi romantice, mă gândesc la X……

______ 30. Am fantezii cu X……

______ 31. Ştiu că îmi pasă de X……

______ 32. Mă angajez să îmi menţin relaţia cu X……

______ 33. Din cauza angajamentului meu faţă de X….., nu aş lăsa alte persoane să intervină între noi.

______ 34. Am încredere în stabilitatea relaţiei mele cu X……

______ 35. Nu aş putea lăsa nimic să stea în calea angajamentului meu faţă de X……

______ 36. Mă aştept ca dragostea mea pentru X….. să dureze pentru tot restul vieţii mele.

______ 37. Voi simţi întotdeauna o puternică responsabilitate pentru X……

______ 38. Consider că angajamentul meu faţă de X….. este unul solid.

______ 39. Nu-mi pot imagina să pun capăt relaţiei mele cu X……

______ 40. Sunt sigur/ă de dragostea mea pentru X……

______ 41. Consider că relaţia mea cu X….. este permanentă.

______ 42. Consider că relaţia mea cu X….. este o decizie bună.

______ 43. Simt un sentiment de responsabilitate faţă de X……

______ 44. Intenţionez să îmi continui relaţia cu X……

______ 45. Chiar şi atunci când X….. este greu de abordat, rămân angajat în relaţia noastră.

Punctaj: Adunaţi scorurile pentru fiecare grup de 15 itemi. Găsiţi scorurile cele mai apropiate de cele trei totaluri în coloana corespunzătoare de mai jos pentru a determina gradul în care experimentaţi fiecare dintre aceste trei componente ale iubirii.

Potrivit lui Sternberg, scorurile ridicate la toate cele trei componente ar indica o dragoste desăvârşită. Cu toate acestea, scorurile inegale sau scăzute nu înseamnă neapărat că o relaţie nu este puternică: toate relaţiile au suişuri şi coborâşuri, iar natura unei relaţii se poate schimba în timp.