anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

De ce a fost multă vreme tabu ipoteza că virusul care a provocat COVID-19 ar fi scăpat din Laboratorul din Wuhan?

GALERIE
Alexandru Lazescu
  • Alexandru Lazescu
- +

Procedeele, dezvăluite recent, prin care a fost discreditată timp de aproape un an şi jumătate o teorie de bun simţ, aceea că virusul care a provocat pandemia ar fi putut proveni de la Laboratorul de Virusologie din Wuhan, ilustrează corupţia din domenii ştiinţifice cu mare miză financiară şi maniera în care „ştiinţa” a fost politizată.

Cotidianul britanic Daily Mail relatează că un om de ştiinţă care lucra pentru armata chineză, Yusen Zhou, ar fi solicitat un brevet pentru un vaccin împotriva COVID-19 în data de 24 februarie 2020, deci înainte ca boala să fie declarată pandemie globală. S-a întâmplat asta la doar cinci săptămâni după ce China a confirmat pentru prima dată transmiterea coronavirusului de la om la om. Un amănunt semnificativ este faptul că Zhou a „lucrat îndeaproape” cu oamenii de ştiinţă de la Institutul de Virusologie din Wuhan, inclusiv cu Shi Zhengli - directorul adjunct al laboratorului, cunoscută pentru cercetările sale privind coronavirusul la lilieci, ale căror rezultate au fost publicate în reviste de specialitate occidentale. Într-una dintre acestea Shi mulţumea institutului condus de dr Anthony Fauci pentru sprijinul financiar acordat.

Relaţia lui Zhou cu Laboratorul de Virusologie din Wuhan are darul să dea şi mai multă greutate teoriei că virusul care a provocat pandemia COVID-19 nu provine de la o piaţă din Wuhan, ci a scăpat de fapt din laborator. În plus, asta înseamnă  că autorităţile de la Beijing erau conştiente că virusul se putea răspândi între oameni cu mult înainte de a semnala acest lucru opiniei publice internaţionale, inclusiv Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Iar ca semnele de întrebare să se înmulţească, la doar trei luni de la depunerea cererii de brevet Yusen Zhou a murit în mod misterios.

În mod normal ipoteza virusului scăpat din laborator ar fi trebuit să fie luată serios în considerare. Faptul că virusul provenea din oraşul în care se găsea cel mai important laborator de cercetări asupra viruşilor din China nu ar fi trebuit să fie considerat o simplă coincidenţă lipsită de orice semnificaţie. Era până la urmă o ipoteză de bun simţ. Şi totuşi, exact asta s-a întâmplat. Timp de un an şi jumătate! Nu doar că ideea în sine a fost rejectată ultimativ, dar s-a desfăşurat o adevărată campanie agresivă de intimidare intelectuală a tuturor celor care ar fi adus-o în discuţie.

Acest „consens dictatorial” a fost statuat încă de la începutul declanşării epidemiei prin intermediul a două publicaţii prestigioase, The Lancet şi Nature Medicine. De pildă într-o scrisoare deschisă publicată în The Lancet, semnată de 27 de oameni de ştiinţă, se respingea ferm teoria că Covid-19 ar fi putut avea altceva decât o origine naturală şi erau denunţaţi toţi cei care ar fi îndrăznit să susţină altceva. „Condamnăm cu fermitate teoriile conspirative care sugerează că COVID-19 nu are o origine naturală, scriau semnatarii. „Teoriile conspirative nu fac altceva decât să creeze frică, zvonuri şi prejudecăţi care pun în pericol colaborarea noastră globală în lupta împotriva acestui virus. În baza acestei „sentinţe” Facebook, Twitter, YouTube au şters toate opiniile care se abăteau de la această „linie oficială” şi au blocat conturile celor care vehiculau astfel de „idei greşite”. Abia de curând Facebook a modificat „reglementarea internă” în baza căreia se luau aceste decizii.

Pentru nişte cercetători, ideea că în ştiinţă nu există niciodată certitudini ar trebui să fie un principiu sacrosanct. După cum nota marele fizician american Richard Feynman, într-o carte apărută în 1999, Plăcerea de a descoperi lucruri, „dintre toate valorile cu care trebuie să opereze ştiinţa, cea mai importantă trebuie să fie libertatea de a te îndoi. Cunoştinţele ştiinţifice sunt un ansamblu de presupuneri cu diferite grade de certitudine - unele dintre ele în mare parte nesigure, unele aproape sigure, nici una absolut sigură”. În aceste condiţii pare cel puţin curios ca la acest nivel să operezi cu certitudini. Un articol extrem de bine documentat, apărut recent sub semnătura unui reputat jurnalist specializat în domeniul ştiinţelor, Nicholas Wade, dezleagă „misterul”. Richard Haass, fost preşedinte al Council for Foreign Relations, îl consideră cea mai solidă susţinere în favoarea ipotezei unui virus scăpat din laboratorul din Wuhan. Deşi articolul lui Wade nu a putut fi publicat într-o revistă de prestigiu a fost distribuit masiv pe Internet şi a stârnit atâta vâlvă încât nu a mai putut fi ignorat, aşa cum s-a întâmplat în alte cazuri. Aşa că ipoteza unui virus scăpat din laborator nu a mai fost considerată prin definiţie o blasfemie, a devenit frecventabilă. În fapt, tot mai multe voci, din ştiinţă şi din mediul politic, o sprijină. Inclusiv serviciilor secrete americane li s-a cerut de către administraţia Biden să o analizeze serios.

Unul dintre motivele acestei bruşte schimbări de atitudine este dezvăluit de cotidianul britanic Telegraph. Ţine de atmosfera de diabolizare a lui Donald Trump din Statele Unite. Mai ales într-un an electoral în care elitele americane din mass media şi din universităţi erau determinate să împiedice cu orice preţ realegerea acestuia. Orice spunea Trump trebuia automat combătut, ridiculizat. „Ceea ce a făcut-o deosebit de dificilă susţinerea acestei teorii”, scrie Telegraph, „a fost faptul că a fost enunţată de Mike Pompeo, secretarul de stat al lui Donald Trump. În mare parte tot în baza informaţiilor primite de la serviciile secrete. Cărora acum Biden le cere să analizeze serios ipoteza. „Însă niciun om de ştiinţă nu risca să fie acuzat că este de acord cu Trump.” „Cu alte cuvinte, ceea ce ar trebui să fie un proces obiectiv - o publicaţie care evaluează calitatea unei lucrări ştiinţifice în baza unui proces de evaluare de tip peer-review - a fost subminat de partizanatul politic. Cum Trump era prin definiţie un om rău orice spunea el trebuia tratat ca o întruchiparea a răului.”

Dacă ne întoarcem însă la articolul lui Nicholas Wade, acesta explică motivele pentru care atât acel grup iniţial de semnatari din The Lancet, cât şi alţii, ulterior, s-au prounţat atât de categoric în privinţa originii virusului în condiţiile în care era o chestiune în care era imposibil să fii sigur. După cum dezvăluie Nicholas Wade „mai târziu s-a aflat că scrisoarea din The Lancet a fost opera lui Peter Daszak, preşedintele Alianţei EcoHealth din New York. Organizaţia dr. Daszak fiind cea care a finanţat cercetarea coronavirusului la Institutul de Virusologie din Wuhan. Prin urmare dacă virusul SARS2 ar fi scăpat într-adevăr în urma cercetărilor pe care le-a finanţat, dr. Daszak ar fi fost potenţial vinovat. Însă acest masiv conflict de interese nu a fost declarat cititorilor The Lancet. Dimpotrivă, în finalul scrisorii se spunea: «Declarăm că nu suntem în conflict de interese»”.  

Deci, cel implicat în cercetări privind coronavirusurile provenite de la lilieci la Laboratorul din Wuhan, care împreună cu alţi oameni de ştiinţă cu interese profesionale similare, a orchestrat publicarea unei declaraţii de poziţie, într-o publicaţie de prestigiu, în care se spune că oricine menţionează posibilitatea, de altfel evidentă, ca pandemia originară din Wuhan să aibă vreo legătură cu cercetările derulate în laboratorul din acelaşi oraş nu ar putea face asta decât dacă ar avea rele cu intenţii, ar răspândi teorii conspiraţioniste. Teama că ar putea fi acuzaţi că ar avea o responsabilitate morală pentru pandemie, în cazul lui Daszak, sau că ar putea pierde finanţări pentru proiectele lor de cercetare în acest domeniu, a făcut ca o serie întreagă de oameni de ştiinţă să facă eforturi imense pentru a împiedica aflarea adevărului. În acelaşi timp, alţi oameni de ştiinţă au ales să tacă, deşi au realizat escrocheria. Pentru că, după cum notează Nicholas Wade, „astăzi în universităţi cuvintele pot fi extrem de costisitoare, cariere profesionale pot fi uşor distruse dacă te abaţi de la linia oficială. „Orice virusolog care contestă punctul de vedere adoptat în comunitatea ştiinţifică riscă să aibă următoarea cerere de grant respinsă de grupul de colegi virusologi care consiliază agenţiile guvernamentale care acordă granturile.”

Este un fenomen vizibil şi într-un alt domeniu cu enorme mize politice şi financiare, cel al Schimbărilor Climatice. Ambele ar trebui să ne facă să privim cu mai multă circumspecţie trimiterile imperative la „ştiinţă” la care fac apel obsesiv în ultima vreme politicienii şi „experţii”, deopotrivă.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Un profesor universitar explică de ce Iaşul nu merită autostradă

Cosmin PAȘCA

Un profesor universitar explică de ce Iaşul nu merită autostradă

A se observa formularea în context a profesorului: autostrada „este un mijloc ca EU să ajung undeva”. Cu alte cuvinte, pentru Bulai şoseaua rapidă are un singur sens, spre Iaşi. Oraşul e văzut ca o grădină zoologică, oamenii stau aici într-un ţarc, din care n-au voie să iasă. Pot fi însă vizitaţi, ideal când începe bâlciul de Sfânta Parascheva.

opinii

New York şi Alabama. Un circuit epic

Codrin Liviu CUȚITARU

New York şi Alabama. Un circuit epic

Prin povestirile lui, Capote a avut, în mod evident, o influenţă hotărâtoare asupra a ceea ce s-a numit proza minimalistă americană din ultima jumătate a secolului XX. Acest tip de epic se concentrează pe frânturi din existenţa imediată, pe care le explorează nesofisticat şi totuşi artistic. Viziunea naratorului minimalist e pragmatică, evitând, din start, construcţiile monumentale ale romanului tradiţional, căutarea adevărurilor majore ale lumii sau elucidarea codurilor absconse şi derutante din istorie.

Miticilectualii ca Alfred Bulai şi disursul discriminatoriu la adresa moldovenilor

George ŢURCĂNAŞU

Miticilectualii ca Alfred Bulai şi disursul discriminatoriu la adresa moldovenilor

Când ai într-o regiune devenită fundătură prin proiectarea şi construcţia statului naţional, respectiv o aglomeraţie urbană de 400-450 mii de locuitori, ce ar fi singura capabilă să gestioneze fluxuri importante la nivel regional şi să polarizeze cât de cât regiunea, atât cât să-i creeze o minimă stabilitate şi coeziune teritorială, nu o izolezi din cauză că nu i-ar fi Bucureştiului de folos nu ştiu ce autostradă, ci faci eforturi să o deschizi către lume.

Întâmplările lui Nobel (I)

Bogdan ILIESCU

Întâmplările lui Nobel (I)

„All things are ready, if our mind be so.” (Toate lucrurile sunt pregătite, dacă şi mintea noastra este.) - William Shakespeare, Henry V

pulspulspuls

Iarăşi s-a făcut mişto de pârlipca lui Tudorel din Sărărie. Iată cu ce ocazie!

Iarăşi s-a făcut mişto de pârlipca lui Tudorel din Sărărie. Iată cu ce ocazie!

Două vorbe mai relaxate pe astăzi, dacă tot e joi, despre unul din evenimentele notabile care au loc în aceste zile în târg, stimaţi telespectatori şi drăguţe telespectatoriţe: selecta adunarea arhitecţilor de pe tot rotogolul ţării şi, de ce nu, chiar al Evropii şi al planetei. 

Caricatura zilei

Băsescu a pocnit, de data asta, o mașină

Editia PDF

Bancul zilei

La farmacie: - Un prezervativ, va rog. - Doar unul? - Da. Incerc sa ma las.

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.