Distracţie într-o ţară în război: zeci de ieşeni merg la schi în Bukovel, Ucraina. Preţuri la jumătate, condiţii bune

Turiştii au început să se intereseze de staţiunea ucraineană de schi cam de pe la sfârşitul lunii decembrie, spune Ion Curmei, antreprenor în turism, cu agenţii atât în Iaşi, cât şi la Chişinău. „Valul de doritori s-a pornit după 25 decembrie. Mai întâi erau sceptici, dar acum sunt din ce în ce mai mulţi. Un vârf al cererilor s-a înregistrat în perioada 3 – 15 ianuarie, iar dintre cei care ne-au solicitat vacanţe în Bukovel cam 20% sunt români şi 80% sunt moldoveni. Cât de sigur e? După noroc, din start, noi nici nu am avut ofertă. Noi îi sfătuim să aleagă alte staţiuni, nu pe cea din Ucraina, de asta nici nu avem oferte pentru Ucraina. Dar, dacă insistă, îi ajutăm”, spune antreprenorul. Şi cei care „insistă” nu sunt deloc puţini, după cum vedem pe grupurile de socializare dedicate românilor ce merg în Bukovel.

Avantajele din Ucraina

Dar, de ce ar merge cineva la schi într-o ţară aflată în război? Ion Curmei enumeră avantajele pe care le văd clienţii care aleg Ucraina pentru vacanţa la schi: “De obicei, cei care procură acum pentru Bukovel au mai fost acolo, în anii precedenţi. Preturile sunt de două ori mai mici decât în România, pârtiile sunt mai bune decât în România. Ski-pass-ul e cam la jumătate din cât e în România, iar preţul pentru cazare şi masă pentru o vacanţă de trei zile la un hotel de 4-5 stele e cam de 150 de euro. Şi, în plus, când se întorc de acolo povestesc de parcă ar fi făcut un act de eroism”.

Printre turiştii din Bukovel s-a numărat recent şi Daniela (22 de ani), originară din Republica Moldova: „Am fost la Bukovel, a fost bine, nici nu mă aşteptam că ar putea fi atât de bine. Anul acesta am văzut că au mers mai mulţi prieteni, aşa că m-am dus şi eu. Aşteptam de mult, mai ales că nu am fost niciodată la munte. Am rămas surprinsă de câte pârtii erau acolo, erau şi pârtii de noapte, îngrijite, cu multă infrastructură. Eu am fost la începători, dar prietenii mei au fost la avansaţi. La început îmi era frică, dar nu au fost nici măcar alerte aeriene, de fapt niciun fel de alerte. Părea o zonă de pace. Şi am mers cu cineva din cunoscuţii mei. Nu m-am informat înainte de pe site-uri oficiale, doar de la prieteni.”

Vacanţă cu 150 de euro pe cazare cu mic dejun

Pe Daniela, vacanţa în Bukovel a impresionat-o. Cazarea mai mult decât confortabilă dintr-un hotel de patru stele a costat-o 150 de euro (cu mic dejun inclus). Din punctul de vedere al serviciilor, compară Ucraina cu Turcia, acolo unde a fost recent într-o altă vacanţă, şi pare că preferinţa ei se îndreaptă totuşi spre ţara vecină. Deşi aflată în război, Ucraina le oferă turiştilor vacanţe în care se simt răsfăţaţi, spune ea.

La Iaşi, Iryna Gorbachova, o IT-istă din Ucraina, refugiată aici împreună cu familia încă de la începutul războiului, nu îşi ascunde mirarea când aude că există turişti care merg la schi în ţara ei: „Sincer, nu ştiam că în aceste zile vin oameni din străinătate în staţiunile ucrainene. Mi se pare ciudat, nu m-aş duce niciodată în vacanţă într-o ţară care este în război. Nu cunosc nici măcar o singură persoană care să fi mers în vacanţă în Ucraina. Mi se pare o idee foarte ciudată, pe timp de război. Aş zice că nu poţi calcula riscul real… Deşi probabil că zona este destul de sigură, tot se poate ajunge la unele rezultate proaste”.

Cinci mii de români membri pe grupul Bukovel

Între timp, grupul de Facebook Bukovel Romania Official a adunat aproape cinci mii de membri. Românii, clujeni dar şi ieşeni, se încurajează, se sfătuiesc, îşi caută tovarăşi de drum sau cer informaţii despre Bukovel. “Cum este în staţiune perioada aceasta? Ne dorim (4 pers.) să mergem un weekend (este prima dată) însă din motive evidente avem o mică reţinere… Îmi puteţi da nişte informaţii de pe acolo, din zonă, drumul, atmosfera, etc.?”, a întrebat în urmă cu câteva zile un posibil viitor turist în Bukovel. Răspunsurile nu au întârziat:

„M-am întors după 3 zile de Bukovel. Foarte ok atmosfera (plin de autocare de copii în vacanţă). Pârtiile ok, deschise 31 din 60, schi pass decent – 180 lei/zi, inclusiv nocturnă. Cazare pentru toate buzunarele, între 100 si 1000 lei/camera”

„Când cumpăraţi cartela pt schi , cereţi cu asigurare inclusă, e diferenţă de 100 grivne, sunteţi asiguraţi doar pe orele cât schiaţi ! În rest, nici un asigurator din România nu vă face asigurare pe Ucraina!”

„Bună, am fost de curând , nu aveţi de ce sa va faceţi probleme, în staţiune atmosfera este liniştită, sa fiţi în regula cu actele necesare şi ale maşinii, asigurarea maşinii sa includă şi Ucraina altfel va cere cartea verde”

„Vă rog, este ok de mers cu copiii?”

Amatorii ieşeni nu lipsesc nici ei, prezenţa lor pe grup la discuţii şi întrebări fiind comparativ egală cu cea a clujenilor, distanţele Iaşi-Siret (sau Vicov)-Bukovel şi Cluj-Siget-Bucovel fiind şi ele comparabile. Ieşeanul R.B. se interesa de drum chiar pe 29 ianuarie: “Bună seara. Ce drum îmi recomandaţi Iaşi – Bukovel? Mulţumesc”. Iar ieşeanca V.M., care părea familiarizată cu traseele, i-a şi răspuns prompt care e drumul cel mai bun: “Iaşi-Suceava-Siret-Cernăuţi-Sneatîn-Zabolotiv-Colomeea-Bukovel”. Un alt ieșean i-a recomandat, însă, traseul prin Vicov, punct de trecere deschis mai recent, nu prin Siret, primul nefiind atât de aglomerat cu camioane. Tot recent, pe acelaşi grup, Eugeniu L. întreba: „Dacă are cineva de gând sa plece spre Bukovel şi are 1 loc disponibil, daţi un semn. Sunt de la Iaşi”. Amatorii păreau a nu lipsi.

Un altul a transmis o invitaţie: “Salutare grup. Sunt din Cluj şi caut partener/parteneri pt o experienţă la schi la Bukovel”, în timp ce o altă familie se interesează dacă îşi poate lua şi copiii: “Ceva recomandări, vă rog, este ok de mers cu copiii? care este situaţia cu războiul?”. Deşi nu toate sunt favorabile, răspunsurile par să invite la vacanţă: „Mai sunt alarme aeriene, însă lumea este relaxată. E multă lume în staţiune”,

„În 4 zile, cât am stat, nu am auzit nici o alarmă, deşi au dat cu rachete ruşii în Kiev şi în partea de sud. Probabil pornesc alarmele doar când atacă în partea de vest (Liov)?! În schimb am auzit un boom sonic de la un avion! mi-a amintit de copilărie când se antrenau ai noştri cu MIG-21 peste Muntele Mare”

„Cred că UA e plină de oameni care nu au crezut că o să le cadă rachete în cap, dar le-au căzut! Că aşa-i la război! Dacă simţiţi nevoia de aventură, mergeţi! Dar copiii lăsaţi-i acasă!”

La această întrebare, doi dintre comentatori se „încaieră” într-o dezbatere privind siguranţa Bukovelului pe timp de război, în care cel mai vehement e turistul care a fost deja acolo şi care pledează cum că zona ar fi sigură: „Să nu comparăm Bukovelul cu Kievul, care e la 60 km de Rusia şi Belarus. Dacă Ministerele şi Parlamentul Ucrainei erau în Bukovel, cu siguranţă Bukovelul era atacat, deşi o rachetă sau dronă care trebuie să zboare 1000 km e mult, mult mai scumpă decât una care trebuie să meargă doar 100 km, başca dacă dai o racheta la Kiev, chiar dacă nu nimereşti ţinta, tot cade pe un bloc sau o casă, pe când dacă dai către Bukovel, unde densitatea populaţiei e minusculă, riscul e destul de mare să răstorni doar vreo 10 brazi, cu o racheta de 1 Mil de $. Să lăsăm drobul de sare să stea la locul lui, să nu-l deranjăm degeaba, mai ales că Ucraina are nevoie disperată de bani, acum mai mult ca oricând!”

O staţiune populară şi printre localnici

Ucraineanca din Iaşi Iryna Gorbachova nu pare întru totul de acord cu răspunsul optimist al turistului vehement de pe Facebook: “Dintr-un anumit punct de vedere, ca ucraineancă, s-ar putea să simt că este bine, economia noastră poate primi nişte bani. Iar ţara noastră chiar are nevoie de ei. Ştiu, de asemenea, că Bukovel este o staţiune populară printre localnici. I-am auzit pe câţiva prieteni spunând că le place şi că aşteaptă cu adevărat ca războiul să se oprească, pentru a putea merge din nou acolo”.

Iryna spune că în siguranţă nu poţi fi, totuşi, nici în partea de vest a ţării: „Categoric, partea de vest a Ucrainei este cea mai sigură. Atacurile ruseşti nu o vizează atât de mult, în special locuri precum staţiunile de schi. Din nefericire, încă mai încearcă să vizeze unele puncte logistice importante, prin care ajutorul occidental ajunge în Ucraina. Şi, evident, acestea sunt situate în partea de vest. Deci, pur şi simplu poţi fi atacat pur şi simplu trecând pe lângă vreun drum sau loc strategic; bineînţeles, nici măcar nu vei şti despre asta”.

Ce spune MAE român?

O sursă mai bună de informare, pentru cei care sunt totuşi tentaţi de vacanţa la schi în Ucraina este pagina de internet a Ministerului Afacerilor Externe, acolo unde pot fi găsite detalii privind avertizări sau alerte de călătorie. „Părăsiţi imediat ţara!” e sfatul MAE pentru românii aflaţi în Ucraina, pentru că “în contextul agresiunii militare ruse şi instaurării legii marţiale în Ucraina, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că se menţine, pentru întreg teritoriul Ucrainei, nivelul maxim de alertă”. (vezi http://www.mae.ro/travel-alerts/24945).

În ţara vecină a fost instaurată Legea marţială, la 24 februarie 2022. Tot pe pagina MAE se poate citi ce prevede această lege. În ce îi priveşte pe cetăţenii români aflaţi din diverse motive în Ucraina, aceştia sunt sfătuiţi de autorităţile române să îşi ia mai multe măsuri de precauţie, între care:

• “Să informeze cunoscuţii despre locaţia în care se află;
• Să poarte asupra lor documentele de identitate şi însemnări privind grupa sanguină şi eventualele boli cronice de care suferă şi să păstreze în siguranţă documentele şi obiectele personale de valoare;
• Să nu poarte uniforme militare sau îmbrăcăminte de camuflaj;
• Să nu filmeze sau fotografieze persoane în uniformă militară, blocaje rutiere, vehicule sau echipamente militare;
• Să identifice adăpostul anti-aerian cel mai apropiat de locaţia în care se află;
• Să se îndrepte, în cel mai scurt timp posibil, către cel mai apropiat adăpost, în cazul declanşării unei alarme aeriene. Pot avea loc ameninţări de atac aerian pe întregul teritoriu al Ucrainei, la orice oră.
• Să descarce pe telefonul mobil aplicaţia gratuită „Air Alarm” / „Повітряна тривога” şi să selecteze oraşul / regiunea unde se află, pentru a primi în timp real notificări ale alertelor de raid aerian.
• Îşi înregistreze prezenţa în Ucraina Înregistrează – Servicii Consulare (econsulat.ro)
• Să se asigure că au acces, în orice moment, la datele de contact ale reprezentanţelor diplomatice şi consulare române din Ucraina
• Să contracteze o asigurare medicală cu acoperire extinsă pentru întreaga perioadă de şedere în Ucraina.
• Să respecte cu stricteţe toate restricţiile impuse de autorităţi!”

FOTO: Sorin Petruta/Facebook, Bukovel Romania Official