Doi profesori ieşeni explică rezultatele slabe la testele PISA. “De ani de zile Evaluarea Naţională ne spune acelaşi lucru”

Potrivit Notei de ţară făcută de OCDE, România a obţinut un scor total de 428 puncte în testele PISA (Programme for International Student Assessment), indicând nivelul 2. Această performanţă situează ţara printre cele mai slab clasate în ceea ce priveşte educaţia. O proporţie mai mică de elevi din România a atins niveluri ridicate de performanţă, adică nivelul 5 sau 6, în comparaţie cu media din ţările OCDE.

Aproximativ 690.000 de elevi au participat la evaluarea PISA în 2022, reprezentând aproximativ 29 de milioane de tineri de 15 ani din 81 de ţări şi economii participante. În România, cei 7.364 de elevi din 262 de şcoli participante reprezintă aproximativ 162.000 de elevi de 15 ani, adică aproximativ 76% din totalul acestei grupe de vârstă. Conform datelor transmise de Inspectoratul Şcolar Judeţean la cererea făcută de „Ziarul de Iaşi”, din judeţul Iaşi au fost înscrişi 275 de elevi şi au fost testaţi 269 de elevi din 9 şcoli, atât din mediul urban, cât şi din mediul rural.

CITESTE SI: Exemple de probleme primite la testarea care arată un procent de analfabetism funcțional de 49%

Inspectoratul Şcolar nu a putut oferi informaţii despre situaţia rezultatelor la nivelul judeţului. „Nu se corectează în judeţ. Nu primim astfel de informaţii. Este doar raportul care a fost publicat la nivelul întregii lumi. Profesorii care sunt implicaţi semnează nişte declaraţii, este un sistem care nu ne aparţine, e un model internaţional şi respectăm regulile din timpul acesta de testare. Sunt nişte angajamente şi nişte proceduri pe care le respectăm”, a declarat purtătorul de cuvânt al ISJ Iaşi, Antonina Bliorţ.

De ce sunt rezultatele atât de slabe?

51% dintre elevii români au atins un nivel de competenţă de bază la matematică, în timp ce media OCDE a fost de 69%. Referitor la lectură, 58% dintre elevii români au demonstrat o înţelegere a textului citit, comparativ cu media OCDE de 74%. În ceea ce priveşte ştiinţele, 56% dintre elevii români au atins un nivel de competenţă de bază, în timp ce media OCDE a fost de 76%. Între 1 şi 4% dintre cei 7.364 de elevi participanţi au atins cel mai avansat nivel la fiecare din cele trei competenţe.

VEZI testele la matematica in engleza/franceza

„Ziarul de Iaşi” a întrebat unii profesori ieşeni care ar putea fi cauzele rezultatelor atât de scăzute din România şi cum cred că ar putea creşte acestea în testările viitoare. „Analfabetismul funcţional este problema dintotdeauna a învăţământului din România, care este unul bazat pe memorare, reproducere şi nu foarte mult pe ceea ce înseamnă creativitate, înţelegere de text. Eu mă uit la liceul meu, unde, teoretic, nivelul elevilor este mai ridicat din punctul acesta de vedere. Sunt copii care nu reuşesc să înţeleagă un text pe care îl au, un text relativ banal. Tu, ca profesor, trebuie să îl înveţi să descifreze textul acela. Câtă vreme vor rămâne în zona aceasta a învăţării reproductive, tot aici vom rămâne”, a declarat Serinella Zara, profesor de Limba română la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Iaşi.

Principalele probleme ar fi reprezentate de programa şcolară şi de abordarea învăţământului, întrucât în examenele susţinute în România accentul cade pe învăţarea mecanică, nu pe înţelegere şi gândire. „În momentul în care un copil scrie patru-cinci pagini un eseu în care el vorbeşte numai la modul general, concepte teoretice despre o poezie, eu dându-mi seama că el nu a înţeles poezia, ci a învăţat pe de rost o interpretare, atunci nu discutăm despre valoare aşa cum o cere o evaluare prin teste PISA. Se obţin note foarte mari pe o învăţare mecanică, nu şi pe înţelegere”, a completat Serinella Zara.

Pentru Mihaela Popa, profesor de Matematică la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi şi fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei, rezultatele testelor PISA nu reprezintă o surpriză. „Coincid şi se suprapun perfect peste rezultatele de la Evaluarea Naţională. Aceleaşi procente le avem şi la Evaluarea Naţională din vara aceasta, cu 4% elevi cu 9 şi 10, aproape 50% de elevi cu nota sub 5 şi 5. Deci, nu este nicio surpriză pentru decidenţi acest rezultat. Surpriza care este e că ei nu iau nicio măsură nici după rezultatele de anul acesta, nici după rezultatele din ultimii ani”, a transmis Mihaela Popa pentru „Ziarul de Iaşi”. Printre cauzele expuse de aceasta se numără procentul mare (49%) de tineri supuşi sărăciei şi excluziunii sociale, lipsa profesorilor şi ignorarea rezultatelor dde la examenele naţionale din ultimii ani.

Testele PISA, mai grele decât Evaluarea Naţională?

Mihaela Popa a explicat că la Matematică nu există subiecte grele sau uşoare, fiind vorba doar despre probleme care implică gândirea şi logica elevului, paşii de care are nevoie pentru a rezolva o problemă, felul în care citeşte enunţul, găsirea algoritmului de rezolvare la final şi înţelegerea cerinţelor problemelor. „În Matematică, există doar să înveţi copilul să gândească logic sau nu. Subiectele pentru Bacalaureat şi pentru Evaluarea Naţională sunt foarte abstracte, nu conţin aplicaţii practice. Eu, ca profesor, utilizez aplicaţii practice în orice lecţie în care acestea pot fi folosite, pentru că orice materie se face pentru a-i folosi copilului în viaţă. Un copil care gândeşte, care e învăţat să gândească, indiferent de subiecte, le poate rezolva”, a precizat aceasta.

Potrivit Notei de ţară făcută de OCDE, în România, elevii proveniţi din medii socioeconomice favorizate, adică primii 25% în ceea ce priveşte statutul socioeconomic, au înregistrat performanţe mai ridicate în comparaţie cu elevii dezavantajaţi, respectiv cei 25% din partea de jos a distribuţiei. La matematică, de exemplu, diferenţa este de 132 de puncte. Această discrepanţă este mai mare decât diferenţa medie între cele două grupuri, care este de 93 de puncte în ţările OCDE.

Fostul secretar de stat spune că nimeni nu poate afirma că elevii nu au rezultate bune la testele PISA fiindcă au fost subiectele într-un anume fel, întrucât rezultatele de la aceasta testare se suprapun peste cele de la Evaluarea Naţională din ultimii 10 ani. „Noi ne mirăm acum, la PISA, dar de ce nu am luat măsuri? De ani de zile Evaluarea Naţională ne spune acelaşi lucru. Avem 25% abandon şcolar până la 14 ani, iar 49% dintre copiii şi tinerii din România sunt expuşi sărăciei şi excluziunii sociale, conform barometrului făcut în 2021. Toate aceste lucruri noi le aveam în statisticile noastre de 10 ani, dar au lipsit doar măsurile”, a completat Mihaela Popa.

Cum se desfăşoară testarea

Procesul de testare în cadrul evaluărilor PISA implică o selecţie aleatorie a unui grup de tineri de 15 ani. În fiecare an de evaluare, accentul cade pe o singură disciplină, în anul 2022 fiind vorba despre matematică. Elevii şi directorii de şcoli completează chestionare de context pentru a furniza informaţii despre mediul familial al elevilor şi despre modul în care sunt organizate şcolile lor.

PISA se diferenţiază prin teste care nu sunt strâns legate de programa şcolară. Testele sunt concepute pentru a evalua modul în care elevii, la sfârşitul învăţământului obligatoriu, pot aplica cunoştinţele lor în situaţii din viaţa reală şi, prin urmare, pot participa pe deplin în societate.

Testele însumează o durată de două ore şi acoperă cele trei domenii principale: matematică, lectură şi ştiinţe. Elevilor li se oferă combinaţii diferite de subiecte şi tipuri de întrebări, inclusiv întrebări cu răspunsuri multiple şi întrebări care necesită elaborarea unor răspunsuri proprii.

În plus, elevii completează un chestionar suplimentar, care durează aproximativ 35 de minute, pentru a oferi informaţii despre ei înşişi, atitudinile lor, mediul familial şi experienţele de învăţare.

România şi testarea PISA

România a fost parte a acestui studiu internaţional începând cu ciclul din 2000, iar ultimul raport PISA din 2018 a evidenţiat performanţe slabe ale sistemului de învăţământ în comparaţie cu alte ţări membre UE.

Pisa 2000 – locul 34 din 42

PISA 2006 – locul 47 din 57

PISA 2009 – locul 49 din 65

PISA 2012 – locul 45 din 65

PISA 2015 – locul 48 din 72

PISA 2018 – locul 47 din 79