Dosarul Flux-Chirica: declaraţiile „bombă” ale martorului cheie ar putea ajunge zilele aceste direct la coş. Cine e de vină?

Dosarul „Flux” a plecat de la construirea de către SC Flux SRL a unui bloc cu 9 niveluri, în loc de 3, câte fuseseră autorizate. În pofida acestui fapt, municipalitatea a emis certificatul de atestare a edificării, care confirma că noua construcţie respecta autorizaţia. Certificatul, semnat de primar şi viceprimar, a fost eliberat în baza verificărilor în teren efectuate de doi angajaţi ai Primăriei, Victor Gavriluţă şi Gabriel Ghergheşanu. Aceştia nu au fost însă incluşi în dosarul principal întocmit de procurori, cazurile lor fiind disjunse. Gavriluţă este judecat separat pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Lui Ghergheşanu, acuzat în plus şi de fals intelectual, procurorii i-au propus un acord de recunoaştere a vinovăţiei, prin care urmează să primească o condamnare la 2 ani, 2 luni şi 20 de zile de închisoare, dar cu suspendare.

Cititi si: „Stăpânul Tătăraşului”, Gheorghe Cheşcu, vinde apartamente care nu există

Dosarul privind acordul de recunoaştere a vinovăţiei a fost disjuns din dosarul „Flux”. Dacă ar fi fost inculpat alături de ceilalţi, mărturiile lui Ghergheşanu ar fi fost atacabile de către avocaţii celorlalţi inculpaţi ca fiind date „pro causa”, adică pentru a se apăra pe el însuşi. Ca martor în dosarul „Flux” însă, acelaşi Ghergheşanu devenea mult mai credibil în ochii judecătorilor, neavând niciun interes direct. De aici şi interesul anchetatorilor în cazul său.

De ce nu a funcţionat scenariul procurorilor?

Scenariul pare însă să nu fi funcţionat. Acordul de recunoaştere a vinovăţiei lui Ghergheşanu a fost înaintat de procurorii DNA instanţei la începutul lunii mai. La primul termen de judecată, cel din iunie, judecătorii anunţau deja că la următorul termen vor pronunţa hotărârea. Aceasta a fost însă amânată şi în iulie, şi în august, iar pe 22 septembrie, surpriză, judecătorii anunţau repunerea pe rol. Această măsură este dispusă de instanţă atunci când se consideră că anumite împrejurări de fapt sau de drept au rămas nelămurite. Concret, era vorba de un aspect aparent banal. Primăria era parte vătămată în dosar, dar nu fusese întrebată de anchetatori ce pretenţii are de la Ghergheşanu. Procurorii se mulţumiseră să precizeze că în dosarul „Flux”, din care fusese desprins cel al lui Ghergheşanu, ceruseră Primăriei să comunice dacă se constituie parte civilă şi să precizeze care este cuantumul pretenţiilor materiale solicitate de la fostul viceprimar Harabagiu. În iunie anul trecut, Primăria răspunsese DNA că în momentul respectiv se află în imposibilitatea de a se constitui ca parte civilă, urmând să efectueze demersurile necesare până la finalizarea cercetării judecătoreşti în dosarul „Flux”.

Practic, cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei lui Ghergheşanu în faţă, judecătorii remarcaseră că nu era menţionat niciun prejudiciu produs prin abuzul în serviciu de care era acuzat, că DNA nu făcuse niciun demers concret pentru stabilirea eventualelor pretenţii ale municipalităţii, că ultimele demersuri fuseseră făcute cu mai bine de un an în urmă într-un alt dosar şi cu referire la alt inculpat. Surse apropiate dosarului susţin că nu era vorba nici de o scăpare, nici de lenea anchetatorilor de a mai trimite o adresă către Palatul Roznovanu. „Dacă cereau Primăriei să spună ce pretenţii are de la Ghergheşanu, procurorii primeau răspuns probabil că niciuna, dar primeau anexat şi fişa postului, care arăta că Ghergheşanu nici n-ar fi trebuit anchetat de DNA, deci se prăbuşea tot dosarul”, a spus aceasta.

Tipuri de dosare în competenţa DNA

Concret, legea stabileşte două tipuri de dosare care intră în competenţa procurorilor DNA. Primul, este reprezentat de dosarele în care paguba materială este mai mare de 100.000 de euro sau activitatea instituţiei publice afectate a fost perturbată „deosebit de grav”. Or, prin construirea unui bloc mai înalt decât autorizase, Primăria nu pierdea propriu-zis nimic. Dimpotrivă, urma să încaseze mai mult din impozitul pe clădiri. De asemenea, activitatea Primăriei decurgea normal şi după avizarea construcţiei ilegale edificate de Flux SRL. „Perturbarea gravă” e o formulare suficient de vagă încât să fie greu de demonstrat cu certitudine. Al doilea tip de dosare ce intră în atribuţiile DNA este cel referitor la parlamentari, miniştri, magistraţi, demnitari locali, aleşi locali sau „persoane care deţin funcţii de conducere de la director, inclusiv, în sus”, ori „persoane cu funcţii de conducere şi de control în cadrul autorităţilor publice”. Ghergheşanu nu era însă nici măcar şef de birou şi nu controla nimic din activitatea Primăriei. În această situaţie, dosarul său nu era de competenţa DNA, ci, date fiind acuzaţiile aduse, de cea a Parchetului de pe lângă Judecătorie. „Nu am acordul clientului de a da detalii din dosar, aşa că nu pot comenta acţiunile DNA şi nici apărarea noastră. La următorul termen de judecată nu pot fi prezentă, aşa că vom solicita o amânare. În orice caz, vom face un punct de vedere scris, o critică a acordului de recunoaştere pe linie de competenţă a procurorilor”, a declarat Lucia Pascariu, avocata lui Gabriel Ghergheşanu.

Urmează alte trei probleme majore

În perioada imediat următoare, procurorii DNA se vor confrunta cu trei probleme majore. Procesul-verbal de recepţie care atesta în fals că blocul din Tătăraşi corespunde autorizaţiei a fost întocmit pe 10 octombrie 2018. În urma unei decizii a Curţii Constituţionale de anul trecut, termenul de prescripţie în cazul falsului intelectual este de 5 ani. El se va împlini la începutul săptămânii viitoare, în timp ce următorul termen de judecată în cazul lui Ghergheşanu este abia pe 19 octombrie.

Cititi si: Primarul Mihai Chirica a fost trimis în judecată de către DNA în dosarul Flux

Ghergheşanu va scăpa astfel de acuzaţia de fals intelectual. Va rămâne „în vigoare” doar acuzaţia de abuz în serviciu. În plus, dacă judecătorii vor confirma faptul că de dosarul Ghergheşanu nu trebuia să se ocupe DNA, acordul de recunoaştere a vinovăţiei va fi respins, iar dosarul va fi trimis spre refacere Parchetului de pe lângă Judecătorie. Martorul DNA ar deveni astfel un simplu urmărit penal într-un caz de abuz în serviciu oarecare, iar timpul va continua să se scurgă în defavoarea anchetatorilor.

Chirica şi Harabagiu îşi freacă palmele

Situaţia ar putea avea însă cele mai ample consecinţe asupra dosarului principal, cel în care vizaţi sunt mai ales fostul viceprimar Gabriel Harabagiu şi primarul Mihai Chirica. Primul va scăpa de acuzaţia de fals intelectual, iar al doilea, de cea de complicitate la această infracţiune. Bătălia dintre procurori şi inculpaţi se va duce pe marginea acuzaţiilor de abuz în serviciu. Lipsa unui prejudiciu clar ori a dovezilor că activitatea Primăriei a fost grav perturbată, cu un martor denunţător scăpat parţial de griji, dar şi probabil de presiunea procurorilor DNA, deci mai puţin dispus spre colaborare, vor reprezenta tot atâtea pietre de moară legate de picioarele anchetatorilor.