Două treimi din primăriile ieşene au intrat degeaba în era digitală. Taxele şi “fonciirea” se plătesc tot ca pe vremea lui Moromete. Iată lista!

Primarii susţin că ar vrea, dar nu au bani ca să implementeze un astfel de sistem de plată, având proiecte mai importante în aşteptare decât integrarea digitalului în zona serviciilor publice. Din cele 93 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT) din judeţul Iaşi, numai 29 sunt înrolate pe platforma de plăţi online.

Problema digitalizării şi a rezistenţei la ea din partea unor administraţii a fost pusă recent inclusiv de ministrul Digitalizării. De altfel, pare inadmisibil ca în era digitalizării majoritatea primăriilor să pună cetăţenii să îşi plătească taxele doar în fizic, adesea după drumuri costisitoare pentru cei care sunt din alte localităţi.

Ca să nu mai vorbim de cei, deloc puţini, plecaţi în străinătate, şi care în lipsa facilităţii vor amâna plata chiar şi ani buni.

„Sincer să vă spun, nu am avut bani. Am avut alte investiţii şi tot am făcut economii ca să le pot termina. Este vorba despre nişte şcoli, dispensar (…), proiecte pentru care am avut nevoie de bani. Sunt conştient că trebuie să ne conectăm pe ghişeul.ro, dar o să vedem pe viitor”, este poziţia lui Dan Ghebuţă, primarul comunei Mădârjac, una din administraţiile locale neconectate.

Costul începe de la 10.000 de lei per primărie

Problema costurilor de conectare pe platformă a fost adusă recent în discuţie şi de ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, care susţine că o primărie rămasă mult în urmă cu tehnologia ar trebui să scoată „din sertar” 20.000 de euro, sumă care nu i se pare mare.

Burduja spune că Ministerul se gândeşte la un program pentru primăriile mai sărace, să fie finanţate „într-un regim competitiv” ca să poată fi înrolate pe platformă.

„Din date pe care le-am strâns, costurile de conectare la platforma ghişeul.ro nu sunt mari pentru o primărie. Discutăm de 10.000 lei – 12.000 lei, până la 10.000 de euro – 20.000 de euro pentru primăriile care sunt încă mult în urmă din perspectiva transformării digitale. Dacă vor exista aceste cazuri în care nu se găsesc resurse, câteva mii de euro, vom încerca să gândim un program la nivelul Ministerului prin care să putem finanţa într-un regim competitiv primării care fac astfel de solicitări”, afirma luna trecută ministrul Digitalizării, citat de Hotnews.

Aşadar, potrivit ministrului, sumele pot fi mai consistente dacă primăriile în cauză sunt în urmă cu digitalizarea, neavând nici măcar aparatura şi calculatoarele cât de cât performante necesare, ceea ce presupune şi achiziţionarea lor sau a altor echipamente aferente.

29 de comune din Iaşi sunt conectate: iată lista!

Primarii ieşeni cărora bugetul le-a permis să se conecteze la sistemul de plată online se arată mulţumiţi, dar spun că drumul până aici nu a fost uşor. Din obişnuinţă, încă mai sunt persoane care se duc la primării să plătească dările la stat.

UAT-urile din judeţul Iaşi conectate la ghişeul.ro sunt Aroneanu, Bârnova, Butea, Ciorteşti, Ciurea, Costuleni, Cotnari, Deleni, Focuri, Leţcani, Mirceşti, Miroslava, Movileni, Popricani, Prisăcani, Răchiteni, Rediu, Româneşti, Schitu Duca, Scobinţi, Tansa, Tătăruşi, Ţibăneşti, Ţigănaşi, Tomeşti, Valea Lupului, Valea Seacă, Victoria şi Voineşti. Pe lângă acestea mai sunt conectate şi oraşele judeţului.

„A durat ceva timp implementarea sistemului, dar, din punctul meu de vedere, merită, creşte mult disciplina financiară cu ghişeul.ro. Mai ales că multe persoane din comună sunt plecate în străinătate, mi se pare esenţial şi foarte practic pentru o primărie această platformă de plăţi online. Mai vin încă la primărie oamenii să plătească, suntem la început… Dă spunem că cei tineri au abilităţi, iar ei îi vor învăţa şi pe adulţi să facă plăţile online”, ne-a declarat Ioan Stegariu, primarul comunei Româneşti.

Primarul Tomeştiului: Este ceva muncă în spate

Totuşi, cu atâtea avantaje, de ce este atât de mic gradul de acoperire în mediul rural pe platformă? Ştefan Timofte, primarul comunei Tomeşti, este de părere că informatizarea serviciilor publice poate fi o procedură anevoioasă, plecând de la lipsa oamenilor care să se ocupe de implementarea unui astfel de proiect şi până la costurile pe care le implică, bani pe care multe primării nu îi au.

„Poate că nu au avut oameni care să lucreze la implementare, căci nu este chiar atât de simplu să implementezi într-un program tot ce înseamnă taxe şi impozite şi roluri agricole. Nu este la îndemâna oricărei primării, cu 2.000 de locuitori «şi cu trei oameni, cu secretar, primar si contabil». Este muncă în spate şi, bineînţeles, costuri pentru înrolare (…), plus că există şi un comision pe care primăria îl plăteşte la fiecare încasare, aproape 0,9%, comision care nu poate depăşi 30 de lei pe tranzacţie. Nu îşi permite orice primărie. Acum, nu vă gândiţi că la noi plăţile se fac doar online, mai sunt şi oameni care vin la ghişeu, fizic. Însă, platforma este foarte utilă. Momentan lucrăm la un alt program pe urbanism, prin care cetăţeanul să poată solicita online şi alte informaţii, inclusiv certificate de urbanism, să nu mai vină până la primărie. De exemplu cineva care doreşte să cumpere un teren, dacă ştie numărul la cartea funciară poate vedea ce utilităţi sunt în zonă, ce potenţial de dezvoltare este acolo, dar, repet, încă lucrăm la implementarea sistemului, avem o finanţare europeană şi sper să îl putem finaliza în cea mai scurtă perioadă”, ne-a explicat Ştefan Timofte.