EXCLUSIV – Delta Moldovei, pusă la făcut bani. Doi afacerişti au semănat porumb pe sute de hectare de arii protejate. În acte, o semnătură surpriză VIDEO

Societatea piscicolă Acvares este una dintre cele mai cunoscute din judeţul Iaşi. Avea mai multe magazine şi prin municipiul Iaşi, unde vindea mereu peşte proaspăt. Firma deţinea şi proprietăţi pe măsură în zona Ţigănaşi – 200 de hectare de luciu de apă care se aflau în două arii protejate. Proprietăţile au fost preluate în urmă cu doi ani de către doi fraţi din Ţigănaşi, Mihai şi Răzvan Şerban.

Au secat 137 ha de luciu de apă cu voie de la Guvern

Cei doi ingineri au cumpărat fermele Acvares iar luciul de apă, care se afla pe o altă firmă deţinuită de aceeaşi proprietari ai Acvares, l-au arendat de la foştii proprietari. Fraţii Şerban sunt însă cunoscuţi în zonă ca practicând agricultura, şi nu piscicultura. Ei au secat imediat 137 hectare de iazuri şi au cultivat porumb. În replică, actualul patron spune că secarea iazurilor începuse înainte de a prelua el activele de la Acvares.

“În primul rând, lacurile sunt create artificial pe vremea comunismului, şi au fost băgate aiurea în ariile protejate. Lacurile sunt alimentate cu pompe, nu natural, iar costurile sunt mari, nu se merită. Trebuie trasă apă din Prut, de la câţiva kilometri, iar tariful este scump. Nu avem subvenţii de la stat. În schimb, pe culturile agricole mai primim ceva, nu murim de foame. Pe deasupra, o dată la câţiva ani, iazurile trebuiesc secate deoarece fermentează. Aşadar, schimbarea categoriei de folosinţă a fost făcută cu acordul Ministerului Agriculturii, este legal”, a precizat Mihai Şerban.

„Nu au treabă cu acvacultura”

Acvares a fost o societate înfiinţată pe timpul comunismului iar după Revoluţie a fost preluată de către doi angajaţi de aici, Mircea şi Elena Cuvinciuc, ambii în vârstă de 75 de ani în prezent. Cei doi soţi administrau prin intermediul Acvares clădirile şi o bucată mică de teren. Părţile sociale de la această firmă au fost trecute pe Mihai Şerban. Însă iazurile există în continuare pe o a doua firmă, Agro Meva SRL, care este deţinută în continuare de soţii Cuvinciuc. “Aceste terenuri unde erau iazurile au fost arendate fraţilor Şerban. Cei doi mai administrează vreo 20 de hectare prin împrejurimi şi se ocupă exclusiv de agricultură. Nu au treabă cu acvacultura. Norocul lor a fost faptul că soţii Cuvinciuc şi-au pierdut fiul, acesta murind de cancer, şi s-au supărat tare… Fiul lor administra acolo”, ne-a povestit un sătean.

“Aşa s-a decis, noi ştim de acest fapt”

Faptul că iazurile fermei Acvares se aflau în zona ariilor protejate Natura 2000 nu a constituit o problemă pentru cei care au preluat suprafaţa uriaşă de luciu de apă şi au transformat-o în teren agricol. Totul a fost legal deoarece tranziţia a fost contrasemnată şi de către ministrul Agriculturii. Aşa că reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului din cadrul Ministerului Mediului spun că nu au avut ce face. “Aşa s-a decis, noi ştim de acest fapt. Am văzut semnătura ministrului agriculturii, am dat înapoi. Sunt 60 de situri şi arii protejate la noi în judeţ”, s-a mărginit să ne spună reprezentantul de la Iaşi al Agenţiei. Acesta, înaintea altor întrebări, a închis apoi imediat apelul, invocând faptul că este sunat de către altcineva.

Toţi se fereau când vedeau semnătura ministrului

Cei de la Direcţia Agricolă Iaşi au confirmat că au trecut în circuitul agricol suprafaţa de 137,3 hectare de teren. Faptul a fost cercetat chiar şi de către Garda de Mediu, care începuse un control, însă la vederea semnăturii ministrului agriculturii pe documentul care aproba schimbarea destinaţiei terenului, din luciu de apă în teren agricol, funcţionarii au dat înapoi. Cei de la Agenţia de Mediu, care eliberează autorizaţiile de mediu, merg mai departe şi par că nu le pasă de pierderea biodiversităţii din Delta Moldovei.

“Menţinerea luciului de apă creat artificial şi desfăşurarea activităţii de piscicultură este alegerea titularului de activitate, activitate ce presupune costuri, inclusiv pentru a asigura apa prin pompare, în cazul de faţă din râul Prut sau Jijia. La aceasta se adaugă şi pagubele speciilor ihtiofage prezente în zonă. În lipsa unor unor subvenţii sau compensaţii Natura 2000, care să reducă aceste costuri şi care să susţină sau să motiveze titularul în menţinerea activităţii, se poate ajunge, din păcate, la renunţarea la activitate, cu potenţiale repercusiuni asupra stării de conservare a biodiversităţii”, ne-au transmis funcţionarii Agenţiei de Mediu, printr-un comunicat semnat de către Galea Temneanu.

Concluzia pare a fi clară: în lipsa subvenţiilor, o bună parte din aşa-numita Deltă a Moldovei va fi lan de păpuşoi pe veci.