Caută 
3 MIN
Tiberiu este IT-ist, este din Iaşi, şi este îndrăgostit de Anastasia, din Cernăuţi, care studiază pianul la Conservator. Cei doi au plecat spre Ucraina chiar în ziua în care vama era luată cu asalt în sens invers: în dimineaţa în care Putin a ordonat invazia ţării vecine. Cei doi frumoşi tineri au considerat că problema lor este mult mai importantă decât nebunia lui Putin şi teama de bombe: Tiberiu trebuia să meargă la părinţii Anastasiei, în Ucraina, pentru a-i cere mâna fiicei lor. Acum sunt cei mai fericiţi îndrăgostiţi din lume: părinţii au acceptat
Dragostea nu are graniţe. Tiberiu, un ieşean de 27 de ani, şi Anastasia, iubita lui din Cernăuţi, au plecat spre frontiera cu Ucraina la câteva ore după ce vestea că Federaţia Rusă a bombardat mai multe ţinte din ţara vecină. Nu au avut însă încotro: era o vizită importantă pentru viitorul lor. Şi nu au ezitat, în ciuda veştilor proaste din ţara vecină.
Obiceiuri pierdute
Anastasia studiază pianul la Conservatorul din Iaşi, iar Tiberiu este IT-ist, rezident la FabLab. S-au cunoscut în urmă cu puţină vreme şi, după doar trei luni, Tiberiu a cerut-o pe Anastasia de soţie. Tânăra a acceptat fără ezitare. Mai trebuia însă să se întâmple ceva foarte important: ca Tiberiu să o ceară oficial de soţie de la părinţii ei, din Ucraina. Aşa că au stabilit pentru data de 25 februarie o plecare la Cernăuţi. Planul lor era să meargă în Ucraina cu un microbuz închiriat, împreună cu mai mulţi prieteni. Iar după întâlnirea lui Tiberiu cu viitorii socri, urma cererea oficială în căsătorie. Apoi aveau încă vreo trei zile la dispoziţie ca să viziteze toate rudele Anastasiei, şi Tiberiu să se prezinte ca fiind alesul acesteia, pentru a fi cunoscut de întreaga familie lărgită, un obicei al locului, care la noi pare că nu se mai păstrează decât sporadic. Planurile frumoase aveau însă să fie umbrite în chiar dimineaţa zilei plecării de la Iaşi spre Ucraina: războiul a început de Dragobete. „Dragostea noastră e mai puternică decât spaima”, spune Tiberiu, care s-a văzut nevoit să facă o schimbare rapidă de plan. S-au urcat imediat în maşină şi s-au îndreptat spre Vama Siret. De cealaltă parte a graniţei îi aşteptau părinţii Anastasiei, cu documentele necesare pentru oficierea căsătoriei la Starea Civilă. “Drumul a fost apăsător până acolo”, povestesc cei doi. Radioul difuza ştiri despre război, reţelele sociale la fel. “Pe sensul de intrare în Ucraina eram doar noi, când am ajuns în Vama Siret.
Din direcţia opusă, coada de maşini se întindea deja pe kilometri”, spune Tiberiu. După ce au traversat graniţa, logodnicii au mers pe jos trei kilometri, de-a lungul maşinilor care aşteptau să intre în România. La capătul cozii îi aşteptau părinţii Anastasiei. Acolo, în prima zi de război, într-o zi de Dragobete brăzdat de explozii, în vama din Ucraina, Tiberiu şi-a cunoscut socrii şi le-a cerut permisiunea să se căsătorească cu Anastasia. Au făcut primele poze împreună, au schimbat câteva cuvinte şi s-au întors: copiii – spre o ţară protejată de NATO; părinţii – spre Cernăuţi, într-o ţară aflată în război.
Nunta, programată deja pe 15 mai
Logodnicii au străbătut din nou la pas cei trei kilometri până la maşină. Între timp, şirul de ucraineni care aşteptau să treacă vama pe jos se transformase într-o coadă lungă şi tăcută de oameni cu feţe mai degrabă împietrite. Spuneau că merg la rude, prieteni, cunoscuţi… Nu se declarau refugiaţi. Nu voiau să accepte că pasul peste graniţă poate fi de lungă durată. Aşa cum nu vor să creadă nici Anastasia şi Tiberiu, care îşi plănuiesc nunta, ce va avea loc pe 15 mai. Şi nici părinţii Anastasiei, care speră să îşi poată vedea fiica mireasă.
Îți recomandăm
