Judeţul Iaşi se află pe locul 4 la numărul de mame minore, fiind înregistrate în anul 2020 peste 650 de cazuri. Mai mult, conform unui raport realizat de organizaţia Salvaţi Copiii, majoritatea mamelor minore ajung ca la 18 ani să facă al doilea copil, fiind numeroase cazuri în care până la 23 de ani fac deja şi cel de-al cincilea copil. O majoritate covârşitoare a acestor mame, aproape 75%, au ca principală sursă de venit alocaţia copiilor.

Judeţul Iaşi se află pe locul al IV-lea la nivel naţional într-un "top" al numărului de mame minore înregistrate în anul 2020. Situaţia este una îngrijorătoare, mai ales că aceşti copii care fac copii ajung să trăiască în sărăcie în cele mai multe dintre cazuri, nu îşi pot continua studiile, iar asta duce mai apoi la imposibilitatea de a-şi găsi un loc de muncă. Conform raportului Salvaţi Copiii, majoritatea mamelor minore sunt din mediul rural.

16.470 de adolescente au devenit mame în anul 2020

La nivel naţional au fost înregistrate 16.470 de adolescente care au devenit mame în anul 2020, judeţul Iaşi clasându-se pe locul 4 în acest top negativ. Pe prima poziţie se află Mureş, cu 871 de cazuri, urmat de Dolj, cu 723 de cazuri, Braşov, cu 695 de cazuri, iar la Iaşi au fost înregistrate, anul trecut, un număr de 656 de cazuri de mame minore. Pe celelalte locuri în acest top se află Bihor, Bacău, Constanţa, Argeş, Dâmboviţa şi Sibiu, în aceste judeţe înregistrându-se între 614 cazuri şi 479 de cazuri.

Cele mai puţine mame minore la nivel naţional au fost înregistrate la Brăila şi Mehedinţi (213 cazuri), Gorj (190 cazuri) şi Tulcea (175 cazuri).

Fenomenul este unul îngrijorător pentru că are efecte pe termen lung şi foarte lung, copiii născuţi în astfel de familii având mai puţine şanse la educaţie sau servicii medicale.

"Multe dintre mamele adolescente din mediul rural nu au acces la servicii medicale, lucru ce se răsfrânge apoi în urmărirea medicală a nou-născutului. Mediul din care provine mama, gradul de educaţie şi veniturile familiei determină proporţional accesul la servicii medicale, şcolarizare şi perspective de integrare în societate, atât pentru tânăra mamă, cât şi pentru copilul ei", explică reprezentanţii Salvaţi Copiii.

România, la nivelul UE de acum 20 de ani

Aproape un sfert din numărul de mame minore de la nivelul Uniunii Europene sunt din România, potrivit datelor statistice ţara noastră "contribuind" cu 23% din numărul total de mame minore din UE. Mai mult, dintre cele 199.720 de naşteri înregistrate în România în 2019, 749 provin de la fete sub 15 ani şi 17.933 de la adolescente cu vârsta între 15 şi 19 ani. Practic, în medie, unu din zece nou-născuţi din România provine de la mame adolescente.

"În ciuda unor progrese evidente, România continuă să se menţină pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte rata mortalităţii la copii sub un an, valoarea la care s-a ajuns în 2020, conform datelor temporare INS, (6,2/1000 născuţi vii) fiind practic similară cu rata medie a vechii Uniuni Europene de acum circa 20 de ani", explică reprezentanţii Salvaţi Copiii, care subliniază că 53% dintre localităţile din România nu au medic de familie sau nu au suficienţi medici, iar multe mame recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii.

Fenomen complex, cu efecte şi cauze multiple

Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Iaşi este una dintre instituţiile care au în evidenţă cazurile de mame minore de la nivelul judeţului Iaşi, iar conform directorului instituţiei, Anca Hardulea, fenomenul este unul foarte complex, cu multiple ramificaţii.

"Problematica mamelor minore beneficiare ale serviciilor de consiliere relevă faptul că acestea provin, în genere, din medii defavorizate, cu acces scăzut la sistemul de sănătate, cu informaţii minimale privind planificarea familială sau educaţia pentru sănătate, uneori cu părinţi plecaţi în străinătate, alteori cu relaţii familiale disfuncţionale, fapt ce le determină să caută afecţiune în altă parte. Cauzalitatea în situaţia adolescentelor în risc se suprapune adesea peste devianţe comportamentale sau fuga de acasă", explică Anca Hardulea.

În plus, directorul CJRAE face şi un portret al acestor mame, care "dezvăluie adesea tristeţe, descurajare, dezorientare, iar consecinţele naşterii la vârste fragede conduc către punerea în pericol a propriei vieţi, drama separării de copil, excluziune socială, întreruperea sau nefinalizarea studiilor, fapt ce duce la perpetuarea unui cerc vicios format din sărăcie şi acces limitat la informare, atât pentru tinere cât şi pentru copiii lor", a adăugat Anca Hardulea, care precizează că problematica mamelor minore reprezintă o responsabilitate comună atât a şcolii, dar şi a asistenţei medicale şi a asistenţei sociale, fenomenul având practic cauze multiple, dar şi ramificaţii multiple.

O lipsă acută de consilieri şcolari chiar acolo unde e nevoie

Practic, conform directorului CJRAE, un rol în prevenirea, dar şi în intervenţia în astfel de cazuri îl au atât diriginţii, la nivelul şcolii, dar şi consilierii educativi, profesorii consilieri şcolari, care lucrează în parteneriat cu alte organizaţii care dispun de specialişti pregătiţi special pentru a interveni în astfel de cazuri.

"Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Iaşi dezvoltă în scopul informării şi prevenţiei tinerilor proiectul Adolescent plus – prevenirea comportamentelor de risc la tineri, oferă suport socio-emoţional prin consilierii şcolari din cabinetele şcolare de asistenţă psihopedagogică, elaborează şi diseminează resurse informaţionale de specialitate. Din păcate această problematică redeschide o temă legată de acoperirea cu profesori consilieri şcolari. La nivelul judeţului Iaşi există o acoperire integrală în mediul urban şi doar de circa 15% în mediul rural, deşi acesta prezintă vulnerabilităţi", concluzionează directorul CJRAE Iaşi.