Interviu Costel Alexe: Noul Aeroport va fi pe partea estică, dincolo de actuala pistă

1. Va avea Iaşul centură ocolitoare modernăşi completăîn timpul mandatului 2020-2024?

Categoric da! Infrastructura rutieră a judeţului a fost o preocupare constantă a mea ca reprezentat al ieşenilor în Parlament şi iată că am reuşit după 8 ani să deblochez lucrările la obiectivul IV din ceea ce trebuia să fie Centura Ocolitoare a Iaşului. Spun trebuia să fie pentru că ea a fost gândită la nivelul anului 2006, proiectată prin 2008 şi inauguratăîn 2012, iar de atunci lumea s-a schimbat major. Iaşul s-a extins, comunele din Zona Metropolitană s-au dezvoltat destul de mult şi în curând vom fi primul judeţ cu peste un milion de locuitori, majoritatea comasaţi în Zona Metropolitană, iar infrastructura rutieră a judeţului a rămas încremenităîn anii ’90-2000. Trebuie să finalizăm ceea ce s-a proiectat din actuala Centură a Iaşului, inclusiv modernizarea Bulevardului Poitiers şi a Drumului Hoţilor, legătura Bucium-Barieră Tomeşti şi apoi săîncepem centura reală a Iaşului.

2. Ce veţi face pentru grăbirea sau măcar menţinerea în curs a proiectului A8?

Abandonată de guvernările PSD în detrimentul altor proiecte de infrastructură, Autostrada Unirii a fost revitalizată de Guvernul PNL şi m-am asigurat în lunile petrecute la Ministerul Mediului că avem soluţii viabile atât pentru podul de la Ungheni, cât şi pentru traversarea ariilor protejate cu care autostrada se intersectează. În doar două şedinţe am deblocat proiectul care stătea în sertare de trei ani şi am lăsat o foaie de parcurs concretă. La ora actuală, impedimente nu mai sunt, sursa de finanţare existăşi tot ce ne trebuie este să nu slăbim presiunea pe autorităţi, pe proiectanţi, pe executanţi.

Trebuie o monitorizare permanentă şi, regulat, făcute informări din partea autorităţilor privind progresele înregistrate.

“Trebuie făcut un audit serios în vistieria Consiliului Judeţean”

3. Câţi kilometri de drum judeţean mai sunt de asfaltat? Cât va costa continuarea campaniei de modernizare a drumurilor şi de unde veţi asigura finanţarea lucrărilor?

În primul rând, trebuie făcut un audit serios în vistieria Consiliului Judeţean Iaşi pentru că există indicii clare că au fost mutaţi banii necesari modernizării drumurilor către alte cheltuieli. Actuala conducere PSD a Consiliului Judeţean a făcut promisiuni fără acoperire bugetară, iar ultimul raport al Curţii de Conturi atrage serios atenţia că la CJ Iaşi sunt grave abateri privind transparenţa şi modul cum se cheltuie banii ieşenilor. Îmi propun ca la finalul mandatului de preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, în 2024, să nu mai fie niciun kilometru de drum judeţean neasfaltat. Tot ceea ce se va construi nou sau se va moderniza în mandatul meu va avea şi infrastructură pentru biciclişti. Acest segment şi acest transport alternativ şi verde a fost total neglijat de actuala administraţie judeţeană.

4. Aeroportul: dezvoltare pe actualul amplasament (vest) sau dincolo de pistă (est)? Ce viitor are proiectul centrului intermodal şi când va deveni funcţional?

Din păcate, au fost 4 ani pierduţi după ce PSD a venit la conducerea CJ în 2016. Cel mai important proiect pentru judeţul nostru, Aeroportul Internaţional Iaşi, a stagnat, deşi existau toate premisele pentru continuarea procesului de modernizare. Pe lângă lipsa investiţiilor, Iaşul a pierdut mai multe curse externe, în timp ce aeroporturile din Suceava şi Bacău au finalizat deja investiţii mari în terminal şi platforme, ceea ce le fac atractive pentru companiile aeriene. Propunem ieşenilor un proiect nou de dezvoltare pe partea estică a actualului amplasament, care poate fi finanţat prin fonduri europene şi care are o valoare de peste 130 de milioane de euro. Acest proiect, care poate fi implementat într-un orizont rezonabil de timp, presupune investiţii în construcţia unui nou terminal pentru pasageri, modular, cu o capacitate de minimum 4 milioane călători/an, o platformă de parcare aeronave pe o suprafaţă de cel puţin 6.000 mp, căi de rulare, un nou turn de control, un terminal cargo, extinderea pistei de decolare-aterizare cu 400 m, realizarea unei parcări auto de minimum 400 locuri, precum şi un nou sistem de balizaj.

Va fi, practic, un proiect nou de care Iaşul şi regiunea au nevoie, un proiect care săînsemne o perspectivă de dezvoltare pentru 20 -30 de ani şi care să ofere locuitorilor, antreprenorilor, turismului, mediului investiţional perspectiva unei dezvoltări de ansamblu.

Realizarea unui terminal intermodal la Iaşi va avea capacitatea de a contribui la relansarea traficului de marfăîn zona Nord-Est, cât şi a schimburilor economice cu spaţiul ex-sovietic. Proiectul presupune un parteneriat între Consiliul Local, Consiliul Judeţean şi CFR, prin care să legăm viitoarea Autostradă Tg. Mureş-Iaşi-Ungheni, Aeroportul şi Şoseaua de centură printr-o infrastructură intermodală.

“Consiliul Judeţean Iaşi este azi singurul din ţară care nu are niciun parc industrial operaţionalizat”

5. De cât timp şi de câţi bani aveţi nevoie ca să puneţi în funcţiune o reţea de transport public metropolitan? Trenul metropolitan ar putea fi lansat mai repede?

În acest moment, în programul de transport public judeţean figurează peste 100 de curse regulate care au drept capăt de linie municipiul Iaşi, la care trebuie să adăugăm şi cursele cu destinaţii în alte judeţe. Construcţia unei autogări centrale şi amenajarea staţiilor folosite pentru îmbarcarea şi debarcarea călătorilor care folosesc serviciile de transport public judeţean trebuie să fie o prioritate pentru CJ. Pe de altă parte, mijloacele de transport de pe traseele din judeţ sunt extrem de uzate şi nu oferă confort pentru călători. Vom creşte exigenţele privind operarea mijloacelor de transport la nivelul municipiului Iaşi.

Susţin introducerea trenului urban ca o alternativă „verde”, cu mobilitate mare şi capacitate de transport semnificativă. Avem în plan construirea unei linii speciale de transport public pe traseul Antibiotice – Păcurari – Gara Nicolina – Socola, precum şi lansarea unor curse feroviare de călători care să facă legătura între gări şi localităţi suburbane precum Lunca Cetăţuii, Ciurea, Holboca şi Leţcani.

6. În acest moment, în judeţ există un singur parc industrial funcţional (la Miroslava), unul în amenajare (tot la Miroslava) şi unul inactiv (TransAgropolis). Unde se pretează deschiderea altor parcuri şi când l-am putea vedea în funcţiune pe primul dintre ele?

Printr-un parteneriat metropolitan extins, vom dezvolta parcuri industriale şi incubatoare de afaceri. Consiliul Judeţean Iaşi este astăzi singurul din ţară care nu are niciun parc industrial operaţionalizat. Alte CJ-uri au 3 sau chiar 4 asemenea platforme industriale care au făcut posibilă angajarea a zeci de mii de oameni, cum sunt la Cluj şi Arad, de exemplu. Cu alte cuvinte, CJ Iaşi nu a făcut în 4 ani nimic pentru mediul de afaceri.

În următorii 4 ani, vom operaţionaliza cel puţin trei parcuri industriale pentru atragerea de investitori şi punerea la dispoziţie a unei infrastructuri complete. Toate cele trei parcuri care sunt propuse astăzi de Consiliul Judeţean şi nerealizate au fost şi sunt proiectele iniţiate de Executivul liberal al CJ din 2012- 2015 sau de consilierii judeţeni liberali din mandatul 2016-2020. Pânăîn 2024, vor fi deschise Parcul Industrial de la Leţcani, cel de la Holboca, precum şi un Parc Industrial în zona Paşcani.

7. CJ are un Centru Expoziţional nefolosit şi pretenţii la o parte din terenurile unde a funcţionat Combinatul de Utilaj Greu (Fortus). Când se va redeschide Centrul Moldova şi cu ce destinaţie şi care este planul dumneavoastră pentru Fortus?

Motorul dezvoltării judeţului se bazează pe dezvoltarea şi susţinerea unei economii dinamice şi conectate la tendinţele europene, cu un antreprenoriat numeros şi puternic, care să creeze locuri de muncăşi să ofere comunităţilor locale perspectiva modernizării. Printre priorităţile de investiţii în domeniul antreprenoriatului şi mediului de afaceri am propus transformarea Centrului Expoziţional Moldova într-un Centru de Excelenţă pentru Industrii Creative şi un centru integrat de co-working. Înfiinţarea unui asemenea centru la Iaşi ar putea să ducă la o creştere importantă a gradului de ocupare a forţei de muncăîn industrii creative. În Europa, aproximativ 12 la sută din totalul forţei de muncă este implicată în acest sector.

«Ne-am propus organizarea celui mai mare festival al vinului, gastronomiei şi culturii din România»

8. Iaşul este o destinaţie turistică modestă. Are nevoie de un brand? Care ar trebui să fie acesta? Ce puncte de atracţie există sau pot fi amenajate cu concursul CJ în jurul municipiului-reşedinţă?

Domeniul cultural este cheia de boltă a Iaşului, în jurul căreia s-au construit comunitatea, instituţiile, faima acestui pol al României. Putem vedea cum, în statele dezvoltate ale UE, dar şi în Europa Centrală mai nou, cultura a devenit un motor al economiei vii, care generează evenimente, atrage turişti, creează emulaţie, sensibilizează mediul de afaceri şi conturează perspective unor întregi sectoare economice, pe orizontală.

Festivalul Internaţional de Literaturăşi Traducere Iaşi (FILIT), un proiect care s-a născut sub guvernarea liberală a CJ din perioada 2012-2015, şi Festivalul Internaţional de Teatru pentru Publicul Tânăr Iaşi (FITPTI), organizat de echipa Teatrului „Luceafărul”, au devenit proiectele comunităţii, reprezentative pentru viaţa culturală a judeţului, dar şi a municipiului. Realizarea lor trebuie să fie rodul unui efort conjugat al Primăriei, mediului de afaceri, mediului universitar şi intelectualităţii ieşene.

Ne-am propus organizarea celui mai mare festival al vinului, gastronomiei şi culturii din România. Iaşul are o tradiţie viticolă bogată care nu a fost deloc potenţată de factorii administrativi. Prin acest festival, Iaşul şi întreaga regiune pot să devină o destinaţie de top în domeniul turismului viticol, cu mii de vizitatori din toate colţurile lumii care să exploreze zona noastră, să facă degustări, să testeze bucatele tradiţionale din crame şi restaurante.

9. În ultimii ani, mai multe cartiere rezidenţiale au apărut în jurul Iaşului. Această dezvoltare a luat-o însă cu mult înaintea reţelelor şcolare şi de sănătate. Majoritatea celor care au ales să se mute în afara oraşului preferă să–şi aducă copiii la şcoli şi licee din Iaşi. Pe de altă parte, pandemia a scos la iveală alte lipsuri: multe instituţii de învăţământ din mediul rural nu au acces la internet, ba chiar şi reţelele de electricitate au căderi sau fluctuaţii dese de tensiune. Cum veţi remedia aceste probleme?

Majoritatea celor care au ales să se mute în afara oraşului preferă să-şi aducă copiii la şcoli şi licee din Iaşi. Pe de altă parte, pandemia a scos la iveală alte lipsuri: multe instituţii de învăţământ din mediul rural nu au acces la internet, ba chiar şi reţelele de electricitate au căderi sau fluctuaţii dese de tensiune.

Chiar dacă municipiul Iaşi are 11 creşe cu aproape 900 de locuri, an de an sunt peste 600 de copii care nu au un loc la creşă. Proiectul de construire a încă cinci creşe este unul foarte important, dar numărul locurilor va fi în continuare sub nivelul cererilor. Optim ar fi să se construiască un număr de creşe în zona periurbană, astfel încât să ducem acest serviciu public către domiciliile copiilor din această zonă, venind în sprijinul părinţilor şi al copiilor. Propunem înfiinţarea unei Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară care poate începe cu un proiect pilot în domeniul educaţiei antepreşcolare. Primăriile de comune din zona metropolitană nu au posibilităţi financiare proprii pentru a construi creşe, în schimb aceste investiţii pot fi finanţate prin fonduri europene, guvernamentale sau chiar din bugetul judeţului.

Exemplul comunei Belceşti, care are în dezvoltare un important campus şcolar, se poate multiplica în tot judeţul. Avantajele directe ar fi creşterea calităţii actului educaţional printr-o infrastructură care include cămine moderne, teren de sport, cantină, spaţii de petrecere a timpului liber, laboratoare, inclusiv facilităţi hoteliere pentru atragerea profesorilor în mediul rural. Fără să uităm de transportul şcolar, o asemenea reţea ar stimula să contribuie şi comunele, care văd zi de zi cum scăderea numărului de elevi le vulnerabilizează.

În parteneriat cu Zona Metropolitană Iaşi şi cu primăriile din judeţ, vom demara construcţia unui campus unic în România dedicat exclusiv învăţământului profesional şi tehnic. ZMI şi parcurile industriale vor avea nevoie de mână de lucru calificată şi vor beneficia de acest instrument şi ca o componentă pentru atragerea investitorilor.

10. CJ are în subordine şase spitale, toate în municipiul Iaşi şi aproape toate cu propriile proiecte de modernizare şi dotare. PNDL a făcut să apară câteva dispensare noi pe harta judeţului. Este însă suficient? Cum ar trebui continuat acest program?

Pandemia de coronavirus a scos şi mai mult la iveală faptul că nu doar finanţarea sistemului de sănătate trebuie sporităşi atent direcţionată, dar este nevoie de noi proiecte care să reabiliteze sistemul judeţean de sănătate, pentru ca acesta să răspundă nevoilor de astăzi. În perspectiva următorilor patru ani, ne vom concentra pe reabilitarea integrală a spitalelor publice din subordinea CJ, la nivelul normelor de funcţionare şi dotare din Uniunea Europeană.

În acelaşi timp, vom colabora cu primarii şi managerii spitalelor, cu Universitatea de Medicinăşi Farmacie şi cu administratorii publici în sensul creşterii semnificative a personalului medical care activeazăîn mediul rural. Identificarea candidaţilor sau crearea de oportunităţi pentru cazare poate fi un prim pas. Stimulentele financiare pot fi, de asemenea, o componentă esenţială.

11. Ce îi puteţi spune unui alegător care declară că este liberal, dar nu vă votează din cauza alianţei cu Chirica? Ştiţi bine că nu sunt puţini astfel de alegători în Iaşi.

Mesajul este simplu atât pentru alegătorii liberali, cât pentru toţi alegătorii care îşi doresc un judeţ eliberat din mâinile PSD. Doar PNL are capacitatea să învingă PSD. „Facem echipă pentru Iaşi” nu este doar un slogan de campanie, ci un parteneriat real între administraţie şi societate, o conlucrare eficientă pentru atingerea tuturor obiectivelor de interes public. Alături de Bucureşti şi Cluj, Iaşul reprezintă un obiectiv în sine, apriori, al oricărui partid politic care îşi respectă electoratul şi blazonul. Parteneriatul pe care îl am cu Mihai Chirica şi cu primarii din Iaşi este o garanţie că faptele noastre se vor resimţi repede în creşterea calităţii vieţii ieşenilor şi vom face tot ce ne stă în putinţă să atragem investiţii şi să dezvoltăm această zonă.

VEDEȚI ȘI:

Interviu Maricel Popa: De ce am luat spitalul mobil? Gândiți-vă la un cutremur ca în '77

Interviu Marius Bodea: Aeroportul să rămână și să se dezvolte pe actuala locație