Justiția din România vs. crima organizată. Cazul Costel Corduneanu – liderul de clan interlop fără condamnări

În noaptea de 16 spre 17 ianuarie 2010, după miezul nopții, un elicopter al Ministerului Afacerilor Interne începea să survoleze Iașul.

La sol, zeci, poate sute de mașini și dube – cu aproape 1.000 de polițiști, jandarmi și procurori – luau cu asalt apartamente și case din Iași și împrejurimi.

Iașul experimenta cea mai amplă acțiune împotriva crimei organizate din istoria sa: îngenuncherea clanului Corduneanu.

Cifrele care aveau să vină dinspre nou înființata Direcție de Investigare a Infracțiunilor Organizate și Terorism (DIICOT) erau spectaculoase: zeci de rețineri, bani și arme confiscate, colaborări cu FBI și Interpol, zeci de mii de pagini de probe.

Pe 30 ianuarie 2020 – după zece ani – dintr-o sală de judecată de la Cluj-Napoca se striga deznodământul acelui mega-dosar.

Dintre cei 27 de acuzați, aproape jumătate dintre ei, frați sau verișori din clanul Corduneanu, 24 erau achitați.

Printre cei condamnați se număra și Constantin „Costel” Corduneanu, cel mai mare dintre frați, considerat de anchetatori liderul clanului interlop cu același nume din Iași.

Deși fusese acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, trafic de minori, șantaj sau înșelăciune, Costel Corduneanu a fost condamnat în cele din urmă doar pentru instigare la o infracțiune informatică.

A primit trei ani de închisoare pentru că a plătit un hacker să îi spioneze fosta soție. E singura condamnare pronunțată de justiția română împotriva sa.

După doar șapte luni, în vara aceluiași an, 2020, cel mai mare dintre frații Corduneanu a fost eliberat, după ce din pedeapsa de trei ani i s-au scăzut un an și trei luni petrecute în arest preventiv în 2010-2011, când fusese reținut. Citește articolul complet pe europalibera.org.