Primarii ieșeni care au făcut angajări în neștire se plâng acum că au rămas fără bani

Rectificarea bugetară adoptată la începutul acestei săptămâni a stârnit nemulţumiri printre primari. Era de aşteptat ca majoritatea primăriilor care primesc bani pentru reechilibrarea bugetelor să se regăsească în a doua parte a clasamentului realizat de ziarul nostru şi publicat luna trecută. Topul, întocmit după raportul venituri proprii/ cheltuieli de personal, arăta că, anul trecut, două comune din trei nu s-au descurcat fără ajutor financiar de la guvern. Acum însă, unele administraţii locale, chiar ale unor comune mari, sunt în dificultate după ce Guvernul Dăncilă a împărţit banii după alte criterii. Practic, doar jumătate dintre cele care s-au aflat, anul trecut, pe muchie de cuţit, au primit ajutor la a doua rectificare din acest an. Între timp, peste toate au trecut Ordonanţa 114 şi creşterile salariale consistente din administraţie.

Cei mai supăraţi primari

„Nu e normal ca 30 de unităţi administrativ-teritoriale să primească bani pentru funcţionare, iar celelalte, niciun leu“, ne-a declarat Mihai Mihalache, primarul din Schitu Duca. El a invocat situaţia celor 50 de profesori care fac naveta de la Iaşi în cele opt şcoli din comună, dar şi a însoţitorilor persoanelor cu grad de handicap, cărora nu le poate face plata. El a întrebat cum ar putea să convingă cetăţenii comunei să voteze PSD, partid din care face parte primarul. „Politica se face pe bani şi investiţii: bani pentru funcţionarea unei comunităţi şi bani pentru dezvoltarea comunităţii“, ne-a spus primarul cu năduf, motivând că are proiecte blocate şi în Programul Naţional de Dezvoltare Locală, şi la Fondul de Dezvoltare şi Investiţii. „Sunt dependent 99 la sută de bugetul naţional“, a adăugat Mihai Mihalache, punând în balanţă cheltuielile menţionate mai sus, dar şi altele – cum ar fi costul lemnelor de foc pentru încălzirea claselor din cele opt şcoli. Primăria comunei solicitase 800.000 de lei la această rectificare, în condiţiile în care veniturile proprii sunt de 300.000 – 400.000 de lei, potrivit declaraţiilor primarului.

Şi Ştefan Timofte, primarul comunei Tomeşti, s-a arătat foarte supărat pe faptul că nu se regăseşte în lista unităţilor administrativ-teritoriale ieşene care au primit fonduri. „Dacă vă arăt lista de proiecte aflate în lucru anul ăsta – a căror finanţare a scăzut la 60-70 la sută, pentru că între timp au crescut preţurile, s-au reactualizat salariile – şi am avut şi promisiuni că vom primi bani la rectificare… În comună sunt peste o sută de persoane cu grad de handicap, cărora le plătim indemnizaţiile din bugetul local. Gunoiul ne îngenunchează, pentru că factura vine direct la primărie şi încasăm greu de la populaţie“, ne-a declarat primarul Tomeştiului. El a susţinut că primăriile care s-au regăsit pe lista rectificărilor au mutat banii de la funcţionare la dezvoltare, iar guvernul ar fi luat în considerare în primul rând acoperirea necesarului pentru funcţionarea aparatului administrativ. „Mai întâi acoperi funcţionarea şi restul banilor îi duci la dezvoltare“, ne-a explicat cum se împart banii după ce fiecare primărie îşi primeşte „felia“ de la bugetul de stat pentru anul în curs. Supărarea primarului vine şi din faptul că, pe baza promisiunilor că vor veni banii, a început construirea unui dispensar în comună şi a pus piatră pe un drum distrus de ploile de astă-primăvară, drum inclus în lista despăgubirilor pentru calamităţi – care nici acestea nu au mai venit.

De ce alte primării au primit fonduri

„Banii s-au dat după necesităţi reale“, ne-a declarat, pe de altă parte, Cătălin Lupu, primarul comunei Ciurea. Aici, administraţia a fost mai norocoasă decât cele din Tomeşti şi Schitu Duca: Ciurea a primit la rectificare 1,26 milioane de lei, ceva mai puţin decât Miroslava. Doar municipiile Iaşi şi Paşcani au primit mai mult, 7,6 milioane de lei, respectiv 3,65 milioane. Clasamentul este continuat de Aroneanu (791 mii lei), Golăieşti (675 mii) şi Leţcani (503 mii). În total, Iaşul, inclusiv Consiliul Judeţean, s-a ales cu 22,44 milioane de lei după această rectificare bugetară. „Sunt comune care au 14-16 angajaţi cu tot cu primar. În Ciurea, numai la cele patru centre de zi şi la creşă sunt 44 de angajaţi. La Poliţia Locală sunt 14 oameni“, a continuat primarul. În ceea ce îl priveşte, primarul a respins ideea mutării banilor de la cheltuielile de funcţionare la cele de dezvoltare. Cătălin Lupu recunoaşte că nu a putut să asigure integral cheltuielile de personal, „pentru că în bugetul pe anul 2019 toate primăriile au inclus salariile asistenţilor personali şi indemnizaţiile persoanelor cu handicap – 3,5 milioane de lei, la Ciurea“.

Cei mai puţin bani, 6.000 de lei, vor ajunge la Ungheni. „Chiar atât am cerut“, ne-a spus primarul Iulian Marcu. El s-a arătat însă mulţumit de bugetul pe acest an.

La fel de liniştit este şi primarul din Podu Iloaiei. Oraşul nu se află pe lista rectificării bugetare, dar Constantin Istrate ne-a explicat că nu e supărat. „Am trimis şi noi la Finanţe, dar probabil că nu ne-am încadrat. Deocamdată nu mă canalizez pe bănuţii ăştia pe care nu i-am primit – poate nu meritam să-i primesc. Important e să încheiem pregătirile pentru iarnă“, ne-a spus primarul care sunt priorităţile.

Şi primarul Holbocăi, Gheorghe Ştefurac, a admis că fiecare primar şi-ar dori fonduri în plus, dar că el nu poate lua din salariile angajaţilor şi din indemnizaţiile persoanelor asistate social ca să acopere cheltuielile de dezvoltare. El s-a declarat mulţumit că are în derulare proiecte cu finanţare guvernamentală şi europeană.

„Problemele au apărut acolo unde a crescut numărul de angajaţi“, este de părere primarul din Mădârjac, Dan Ghebuţă. „Acolo unde s-a menţinut numărul celor de pe lista de salarii şi indemnizaţii a primăriei, fondurile au fost suficiente“, a explicat el, referindu-se la includerea însoţitorilor şi a persoanelor cu dizabilităţi în rândul celor plătiţi de primării.