„Ziarul de Iaşi” a discutat pe seama acestui subiect cu prof. dr. Costel Istrate, prodecan al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, cadru didactic al Departamentului de Contabilitate, Informatică economică şi Statistică. Acesta arată că, dacă regula privind contribuţia la asigurările sociale (CAS) nu se schimbă faţă de situaţia de dinainte, începând cu anul 2024, regimul privind contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS) se modifică.

Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt veniturile obţinute din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală care provin din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor, inclusiv din crearea unor lucrări de artă monumentală, brevete de invenţie, desene şi modele, mărci şi indicaţii geografice etc.).

„Regula privind contribuţia la CAS nu se schimbă”

Putem identifica două situaţii în calculul şi plata impozitului pe venitul din drepturile de proprietate intelectuală, explică profesorul universitar din Iaşi. În prima situaţie, titularul dreptului de proprietate îşi ţine o evidenţă completă şi determină venitul net în sistem real. În acest caz se întocmeşte Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale. În cea de-a doua situaţie, titularul dreptului de proprietate intelectuală se bazează, pentru stabilirea impozitului, pe plătitorul acestor venituri – persoane juridice sau alte entităţi, care au obligaţia să ţină evidenţă contabilă. Dacă venitul din drepturi de proprietate intelectuală se obţine de la alte persoane, care nu ţin evidenţă contabilă, contribuabilul (persoana care realizează venitul) are obligaţia să calculeze impozitul. Baza de calcul este egală cu venitul brut din care se scade cota forfetară de 40%, se completează partea de venituri din Registrul de evidenţă fiscală şi se depune Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale.

„Regula privind contribuţia la CAS nu se schimbă faţă de situaţia dinainte de legea 296/2023: art. 150, al. 2 spune explicit că «Persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor nu datorează contribuţia de asigurări sociale pentru veniturile prevăzute la art. 137 alin. (1) lit. b1)», acestea din urmă fiind chiar drepturile de proprietate intelectuală. Dacă, dimpotrivă, persoana care obţine venituri din drepturi de proprietate intelectuală nu realizează şi venituri din salarii, atunci datorează CAS, prin aplicarea cotei de 25% asupra bazei de calcul care se stabileşte astfel: pentru veniturile sub 12 salarii minime brute, nu este obligatorie stabilirea şi plata CAS, dar contribuabilul poate opta pentru plata contribuţiei de 25% aplicată venitului net. Pentru veniturile cuprinse între 12 şi 24 salarii minime brute, baza de calcul nu poate fi mai mică decît 12 salarii minime brute pe ţară, iar pentru veniturile de peste 24 salarii minime, baza de calcul nu poate fi mai mică decât 24 salarii minime brute pe ţară minime brute”, ne-a explicat profesorul Costel Istrate.

Pe de altă parte, regimul CASS se modifică de anul viitor, spune profesorul universitar. În primul rând, se separă, din punct de vedere al reglementării, veniturile din activităţi independente, pe de o parte, de celelalte venituri, inclusiv cele din drepturi de proprietate intelectuală, pe de altă parte. Această a doua categorie include, pe lângă veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, veniturile din asocierea cu o persoană juridică, venituri din cedarea folosinţei bunurilor (de regulă, chirii şi arendă), venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, venituri din investiţii (de exemplu, dobânzi şi dividende), venituri din alte surse.

Cum se stabileşte cât CASS se datorează

„Punerea împreună a acestor venituri este utilă, deoarece multe reguli se aplică la sumele obţinute din cumularea lor. Persoanele care obţin venituri din a doua categorie (inclusiv drepturi de proprietate intelectuală), din una sau mai multe surse, datorează CASS, dacă estimează pentru anul curent venituri a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 6 salarii minime brute pe ţară. Pentru stabilirea venitului cumulat care se compară cu cele 6 salarii minime, în cazul drepturilor de proprietate intelectuală, se ia în considerare venitul brut minus cota forfetară de 40%. Baza anuală de calcul a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor care realizează venituri din cea de-a doua categorie (inclusiv din drepturi de proprietate intelectuală) o reprezintă: nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 salarii minime brute pe ţară inclusiv şi 12 salarii minime brute pe ţară; nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe ţară inclusiv şi 24 de salarii minime brute pe ţară; nivelul de 24 de salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cel puţin egale cu 24 de salarii minime brute pe ţară”, arată profesorul Istrate.

Regim fiscal mai favorabil decât la veniturile din activităţi independente

El remarcă faptul că persoanele care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală şi din alte surse care se încadrează în a doua categorie amintită mai sus beneficiază de un regim fiscal mai favorabil la CASS decât persoanele care obţin venituri din activităţi independente, pentru care plafonul maxim este de 60 de salarii minime. Plătitorii veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală, din arendă sau din asocieri cu persoane juridice stabilesc contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de către beneficiarul venitului, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul.

„CASS aferentă drepturilor de proprietate intelectuală se reţine, deci, de plătitorul de venit, care trebuie să ţină seama şi de încadrarea în plafoanele de 6, 12 sau 24 salarii minime brute. Dacă o persoană realizează venituri de la mai mulţi plătitori, atunci Codul fiscal stabileşte un sistem de declarare şi plată care va implica şi depunerea unei declaraţii unice de către beneficiarul veniturilor respective. În această declaraţie se cumulează veniturile din toate sursele şi se face regularizarea, dacă este cazul. Dacă persoanele fizice care obţin venituri din a doua categorie (inclusiv din drepturi de proprietate intelectuală) realizează un venit net anual cumulat sub nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, iar în anul fiscal precedent nu au realizat venituri din salarii şi asimilate salariilor pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate la un nivel cel puţin egal cu 6 salarii minime brute pe ţară în vigoare în perioada în care au fost realizate veniturile (sau nu s-au încadrat în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate), acestea datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate la o bază de calcul egală cu 6 salarii minime brute pe ţară”, a concluzionat profesorul universitar.