Pe ce pune mâna Costel, iese prost

Lacom, nu doar de bani şi putere, ci şi de aplauzele publicului, Costel Alexe, şeful Consiliului Judeţean Iaşi, s-a repezit zilele trecute cu alaiul lui de trepăduşi la bojdeuca lui Creangă din mahalaua Ţicăului, imediat ce s-au încheiat lucrările de renovare, ca să ce? Ca să-şi facă poze, cât mai multe poze, din toate poziţiile, cu „măiastra” lucrare girată de instituţia pe care o conduce. Ca să se laude, ca să primească el, primul, şi dacă se poate singurul, aplauzele pentru măreaţa realizare. A făcut-o înaintea tuturor, profitând de faptul că e şeful CJ, nemaiaşteptând deschiderea oficială, când s-ar fi bucurat toată lumea de ocazia de o vedea, poza şi aplauda. Şi a publicat imediat pozele cu el şi bojdeuca pe contul lui de facebook. Şi a explodat scandalul.

La prima vedere, criticile masive, care au trecut imediat în ironie şi băşcălie, aveau drept motiv principal calitatea renovării, considerată cel puţin îndoielnică. Prea luxos, spuneau unii, total nepotrivit cu spiritul auster şi modestia, dacă nu sărăcia, în care a trăit de fapt Ion Creangă. S-a distrus ceva din sufletul locului, au reclamat alţii. Prin toaletarea vegetaţiei, inclusiv prin tăierea unor pomi, păstrând astfel prea puţin spaţiu verde, a dispărut acel aer rustic, idilic, de căsuţă de poveste, cum bine îi stătea marelui povestitor. O altă critică: prea mult ciment. Unii s-au legat şi de preţul, considerat exagerat, al devizului. În jur de 1 milion de euro pentru renovarea unei bojdeuci e prea mult, ceva e putred aici, au spus alţii. Iar ceea ce a stat la baza miştoului care s-a făcut de către unii a fost imaginea acelei fântâni arteziene, altfel modeste, atât ca mărime, cât şi ca aspect, plasată undeva în curtea din faţă. De aici, până la a asimila în mod ironic bojdeuca cu o pensiune de fiţă, cu piscină şi jacuzzi în curte, n-a mai fost decât un pas.

Dar toate astea au fost posibile, nu pentru că cineva ar fi stat să analizeze cu atenţie lucrarea celor angajaţi de CJ, ci strict pe baza imaginilor pe care însuşi şeful CJ, Costel Alexe le-a făcut şi le-a publicat pe contul lui de facebook. Şi asta pentru că nimeni altcineva, în afară de câţiva membri din echipa care s-a ocupat de lucrare şi din gaşca lui retrânsă, nu a avut acces la locul faptei. Pentru că şeful Cj a vrut să ia faţa tuturor, să ia caimacul cum se mai spune, şi să-şi asume astfel doar el tot meritul pentru marea renovare.

Iar pozele, în loc să fie făcute pentru a pune în valoare „noua” bojdeucă, au fost făcute pentru a-i ridica o statuie lui Alexe. Asta a însemnat unghiuri total nepotrivite din care s-a pozat ca un fudul fără minte, unghiuri care au făcut, printre altele, ca acea mică şi modestă fântână arteziană, doar renovată şi ea, să pară foarte mare, ducând cu gândul la o piscină. Sau care au făcut acoperişul bojdeucii să pară modificat radical, stricând ceva din inefabilul vechii căsuţe. Sau unghiul şi poziţia din care a fost pozată curtea, făcând-o să pară total chelită de vegetaţie şi umplută cu beton. Aşadar, primul vinovat al deriziunii cu care a ajuns să fie tratată renovarea bojdeucii lui Creangă e chiar şeful „lucrărilor”, Costel Alexe. Pentru că el e cel care a furnizat în exclusivitate material publicului, care public n-a făcut decât să constate ce-a văzut şi să comenteze. Cei care vin acum şi îi critică pe critici sau chiar în înjură, se fac că uită asta.

Al doilea vinovat e tot Costel Alexe. De data asta nu pentru că s-a băgat prostul fudul în „poză”, ci pentru că e pur şi simplu Costel Alexe. Personajul care se confundă cu politicianul Costel Alexe. Care e atât de plin de bube, multe cu iz penal, nu le mai enumăr aici, că se ştiu prea bine, încât orice ar fi făcut acest politruc, ar fi fost întâmpinat cu suspiciune. Cel puţin, dacă nu cu adversitate de-a dreptul. Şi cu băscălia aferentă. |ta e un lucru pe care cei din jurul lui, din gaşca lui care poate mai au vreo influenţă asupra lui, ar fi trebuit să i-l spună: Costel, trebuie să fim atenţi cu renovarea asta, că o să fim atacaţi, dacă ne băgăm prea în faţă.

Un om cu capul pe umeri şi cu ceva bun simţ ar fi stat în planul doi, ar fi lăsat oamenii care chiar au muncit acolo, de la constructori până la proiectanţi şi diverşi consultanţi, să-şi prezinte ei „opera”, în faţa publicului, care ar fi avut ocazia s-o vadă cu ochii lui. Nu, Costel s-a băgat el în faţă să le ia faţa la toţi. Şi a ieşit ce-a ieşit. Pentru că, la noi, pe orice pune mâna un politician, iese prost. Iar dacă politicianul e Costel Alexe, iese şi mai prost.