În Est nu e ca în Vest: faptul că Iașul a pierdut teren în ceea ce privește creșterea economică față de alte județe este un subiect deja cunoscut, iar cea mai recentă proiecție a Comisiei Naționale de Strategie şi Prognoză (CNSP) nu vine cu vești noi. Cifrele legate de Produsul Intern Brut (PIB) al județului Iași și PIB/cap de locuitor, considerat un indicator al nivelului de trai, prognozate atât pentru anul în curs, cât și pentru 2027 arată că județul Iași nu va face progrese semnificative, ci va rămâne cu mult sub nivelul altor județe. După PIB-ul estimat în acest an, Iașul se situează la nivel național pe locul 6 din 42, iar la PIB/locuitor suntem pe locul 13 din 42.

Situația ar putea fi corectată în acești ani prin atragerea investițiilor străine, un capitol la care Iașul stă prost față de alte județe din cauza infrastructurii, care reprezintă pentru investitori drept principalul factor care le blochează investițiile pe pieţele de frontieră. Proiectul Autostrăzii Unirii A8, cea mai vitală investiție pentru regiunea noastră, cât și cel al Autostrăzii A7, care reprezintă practic șansa Iașului de a sări din datele prognozate, au întârzieri crescute în derulare, ceea ce constituie o piedică majoră în dezvoltarea locală în anii care vin.

Citește aici ediția integrală Ziarul De Business nr.2

Cu asta este de acord și economistul ieșean Alin Andrieș, secretar de stat în Ministerul Finanțelor. „Pentru o dezvoltare sustenabilă din perspectiva economică a județului Iași este nevoie, pe de o parte, de infrastructură, iar aici Autostrada  A7 și  A8, cât și Aeroportul Iași vor fi foarte importante. În al doilea rând, este nevoie de dezvoltarea de tot ce înseamnă servicii publice, prin spitale, școli, ceea ce s-a investit în ultimii ani sau se va investi în următorii ani, care vor conduce la o creștere a gradului de atractivitate pentru tineri bine educați sau forță de muncă pregătită a județului Iași. Eu cred că odată cu finalizarea infrastructurii mari, investițiile în producție cu valoare adăugată mare vor crește în județul Iași, ceea ce va conduce la o creștere economică“, ne-a spus ministrul secretar de stat.

Pentru județul Iași, CNSP estimează în 2024 un PIB/locuitor de 15.623 euro, sub media națională, de 18.280 euro, în timp ce în Cluj PIB/locuitor ar urma să ajungă în acest an la 26.859 euro, iar în Timiș la 24.612 euro, în condițiile în care sunt cunoscute ca zone atractive pentru investitori străini. Bucureștiul rămâne orașul în care indicatorul PIB/locuitor, care măsoară nivelul de trai între regiuni și țări diferite, are cea mai mare valoare, estimată la 50.751 euro pentru anul în curs, de trei ori mai ridicată față de cea a Iașului și de peste două ori și jumătate peste media națională. „Lupta“ pentru polul sărăciei se dă între Vaslui și Botoșani, cu un PIB/locuitor estimat în 2024 la 8.123 euro, respectiv 8.168 euro, având o valoare mai mică de jumătate din media națională și de șase ori mai mică comparativ cu Capitala.

După PIB-ul estimat în acest an, de 61 mld. lei (prețuri curente), față de 55,4 mld. lei în 2023 (+10%), județul Iași se situează pe locul 6 în țară, unde se anticipează că va fi și peste trei ani. Defalcarea pe județe a rezultatelor arată că București, la fel ca în anii precedenți, păstrează cea mai mare cotă din PIB-ul pe economie prognozat pentru anul în curs, de 1733,8 mld. lei. Pentru Capitală este prognozat un PIB în 2024 de 440,9 mld. lei, deținând în mod detașat poziția de lider. Valoarea este de șapte ori mai mare decât PIB-ul Iașului și de 39 de ori mai ridicată decât a județului Giurgiu, cel mai sărac județ al României în raport cu acest indicator, cu un PIB estimat pentru anul în curs de 11,2 mld. lei. Capitala este urmată de Cluj, cu un PIB estimat în 2024 la 92,7 mld. lei, Timiș (80,9 mld. lei), Constanța (67,1 mld. lei) și Prahova (63,9 mld. lei).

Din nefericire, dacă ne uităm peste estimările incluse de CNSP în „Proiecția principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial 2023-2027/ ianuarie 2024“, economia Iaşului nu va recupera din decalaje în următorii trei ani. Se estimează că PIB-ul Bucureștiului va ajunge în anul 2027 la 555,4 mld. lei, adică de șapte ori mai ridicat față de cât se anticipează că va ajunge PIB-ul Iașului peste trei ani, respectiv 77 mld. lei. În același an, se estimează pentru Cluj un PIB de 117,7 mld. lei, în Timiș de 101,8 mld. lei, în Constanța 83,7 mld. lei, iar în Prahova 80,9 mld. lei.

PIB-ul foarte ridicat al Capitalei se poate explica, într-o anumită măsură, prin faptul că un număr mare de companii au sediul social în București, dar sunt reprezentate și în alte regiuni, inclusiv în județul Iași, însă datele financiare nu se raportează pe plan local.

Companii care produc la Iași, dar sunt înregistrate în alte județe

O observație în acest sens vine și de la prof.dr. Liviu-George Maha de la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi.

„Activitatea economică este concentrată în municipiul Iași, aici fiind înregistrate niveluri ridicate ale investițiilor, productivității muncii, salariilor, precum și o dinamică ascendentă a performanțelor economice din ultimii ani. Totodată, există o serie de angajați, mai ales în domeniul IT sau al outsourcing-ului, care lucrează de acasă pentru companii localizate în alte zone ale țării, fără ca acestea să-și fi înființat puncte de lucru în județul Iași. În aceste situații, chiar dacă e vorba de valoarea adăugată creată de un locuitor al județului Iași, în lipsa unui punct de lucru care să permită raportarea locală a rezultatelor financiare, acestea sunt incluse în PIB/locuitor aferent altei regiuni“, explică universitarul.

Secretarul de stat Alin Andrieș

Pe de altă parte, secretarul de stat Alin Andrieș spune că trendul pe tot ce înseamnă PIB/cap de locuitor sau PIB al județului Iași este în linie cu tot ce înseamnă prognoza generală. Este o creștere economică, dar este mai redusă în comparație cu anii precedenți, deoarece creșterea economică anticipată la nivelul României este mai redusă având în vedere contextul global, arată Andrieș.

„În sensul că inclusiv la nivel european creșterea prognozată este mai redusă decât în anii precedenți, ținând cont de crizele din ultimii ani. Când vorbim despre județul Iași trebuie să ținem cont de cel puțin trei elemente. Dacă ne uităm pe structura economică sau tot ce înseamnă companii care aduc plusvaloare în județul Iași, componenta principală este partea de servicii. Fără să includem București și Ilfov, deoarece întotdeauna capitala este atipică la nivelul oricărei țări, principalele trei județe din perspectiva PIB-ului pe cap de locuitor sunt Cluj, Timișoara și Prahova care, comparativ cu județul Iași, sunt puternic industrializate pe partea de producție, având o serie de avantaje, fie istoric, fie accesul la infrastructură. De aceea, când vorbim de județul Iași, ajungem de fapt la cauza principală a nivelului actual de dezvoltare, respectiv infrastructura de transport, care este foarte importantă. Al doilea lucru important este mobilitatea. Noi trebuie să ținem cont de structura județului Iași, care este o reflecție bună a României, «două țări într-o singură țară»: avem municipiul Iași și zona metropolitană, care este dezvoltată, dar avem și multe comunități din județul Iași care nu sunt la fel de dezvoltate. De aceea este foarte importantă o mai bună mobilitate la nivelul județului, ceea ce s-a realizat în ultimul timp. Tot din perspectiva de infrastructură ține cont și infrastructura investițională. Fiindcă, dacă ne uităm la alte zone sau țări care au înregistrat un nivel foarte ridicat al creșterii economice, aceasta s-a bazat pe investiții, întotdeauna investițiile sunt motorul creșterii economice. De aceea ai nevoie, pe de o parte, de infrastructură, iar pe de altă parte ai nevoie să creezi, ca să spun așa, o bază pentru investiții pe termen lung și mai ales investiții în producție. În ultimii ani se lucrează la tot ce ține de parcuri industriale și vedem că acolo unde există parcuri industriale, cum este comuna Miroslava, producția este mult mai ridicată comparativ cu alte zone“, argumentează Andrieș.

Municipiul stă bine

Acesta consideră că marele avantaj al municipiului Iași, al județului Iași, în general, rămâne resursa umană. „Dacă vă uitați la venituri medii și venituri nete, municipiul Iași este foarte aproape de Cluj și Timișoara. Este pe locul trei, asta înseamnă că nivelul de pregătire este foarte ridicat, iar nivelul de salarizare, în medie, a crescut semnificativ în ultimii ani. Bineînțeles că aici vorbim în special de componenta IT, care a fost motorul de dezvoltare al județului Iași în ultimul deceniu. Din nefericire, nu există o foarte mare diversificare din perspectiva producției. În afară de Phinia Delphi România și alți câțiva jucători nu avem producție, așa cum este în județul Timișoara, Cluj sau în Prahova. Dar aceste investiții pe termen lung și în producție cu valoare adăugată mare sunt, de regulă, foarte dependente de infrastructura de transport“, explică ministrul secretar de stat.

Și prof. Maha este convins că îmbunătățirea situației în care se află județul Iași ar putea fi conectarea rutieră prin autostrăzi cu Vestul și Sudul României și intrarea completă în Spațiul Schengen, care ar stimula, cu siguranță, dezvoltarea activităților industriale prin reducerea timpului necesar transportului produselor fabricate către piețele externe.

Șeful CCI: Din cauza transportului, un produs executat în Regiunea NE are un cost mai mare atunci când îl exportăm

La fel și Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Iași, care arată că progresul este umbrit de lacunele infrastructurale, de lipsa autostrăzilor și a căilor ferate moderne, care afectează competitivitatea și accesibilitatea regiunii. Aceste dificultăți se reflectă în costuri mai ridicate de producție, diminuând avantajele competitive ale regiunii.

Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Iași,

Astfel, în ciuda resurselor umane și aportului universitar remarcabil, nord-estul României rămâne „în fundul sacului“ în ceea ce privește accesul echitabil la oportunități economice și la avantajele pieței unice europene. „Vorbim de lipsa condițiilor de competitivitate egală, pe care trebuie să le aibă firmele din Regiunea de Nord-Est cu firmele din restul României. Faptul că ne aflăm aici într-un fund de sac european, la marginea UE, nu înseamnă că trebuie să fim defavorizați în ceea ce privește condițiile egale. Un produs care este executat în Regiunea Nord-Est are un cost cu 10-15% mai mare atunci când îl exportăm în UE. De ce? Din cauza condițiilor de transport pe care le avem. Pentru faptul că de la Iași la Oradea trebuie să străbați 126 de localități, din care una sau două au centuri în mod real. În această perspectivă, luând și în calcul faptul că prin zona noastră tranzitează mai bine de trei sferturi din exporturile Republicii Moldova, lipsa unei autostrăzi, a unei căi ferate, lipsa unor legături care să faciliteze dezvoltarea economică pe relația est-vest este total nefavorabilă și nu compensează nici pe departe avantajul pe care îl avem și pe care autoritățile îl pun în vitrină ca fiind execuția primei autostrăzi din România de la cap până la coadă, ca să spunem așa, respectiv A7, pe distanța București și, poate, Suceava“, a spus președintele CCI Iași în cadrul Conferinței anuale de fiscalitate EY România, organizată recent la Iași.

Din cel mai recent raport al Băncii Naționale a României (BNR), publicat anul trecut, reiese că între anii 2013 şi 2022 soldul investiţiilor străine directe din judeţul Iaşi (ISD) a scăzut cu aproape 10%, de la 647 mil. euro în urmă cu zece ani la 590 mil. euro în 2022. Un clasament al judeţelor după acest indicator plasează Iaşul tocmai pe locul 19, pe poziţii fruntașe la ISD fiind Bucureşti (59,14 mld. euro), Ilfov (7,46 mld. euro), Timiş (5,24 mld. euro), Prahova (3,29 mld. euro) şi Cluj (2,89 mld. euro). Iaşul este devansat şi de alte județe precum Buzău, Satu Mare, Dolj, Maramureș și Olt. O analiză a fluxului net de ISD pe sectoare economice arată că investitorii străini preferă să investească în sectoarele economice legate de industrie, comerț/intermedieri financiare și asigurări.

În contextul acestor preferințe investiționale, prof. Maha consideră că Iașul ar putea avea totuși o evoluție favorabilă în viitor. Aceasta ar putea fi facilitată de încheierea războiului din Ucraina și demararea procesului de reconstrucție economică a acestei țări, precum și progresele realizate pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și Ucrainei. „Și atragerea de fonduri europene pentru proiecte relevante de dezvoltare regională, dar și aplicarea de politici eficiente de eliminare a decalajelor dintre municipiul Iași și restul județului: dezvoltarea infrastructurii rutiere, extinderea rețelelor de utilități, reducerea abandonului școlar și formarea profesională, stimularea concentrării exploatațiilor agricole în ferme mijlocii și mari cu productivități ridicate și orientate către piață etc.“, explică economistul.

La PIB/locuitor, Regiunea Nord-Est se află pe ultimul loc în clasamentul celor opt regiuni de dezvoltare, la un nivel cu puțin peste 60% din media națională, în timp ce județul Iași ocupă primul loc în regiunea noastră, dar cu aproape 15% sub media națională, de 18.280 euro.

Despre discrepanțe economice vorbește și Paul Butnariu, dar între Regiunea Nord-Est și din alte regiuni învecinate, cum ar fi Republica Moldova și regiunea Cernăuți, Ucraina. Președintele CCI Iași arată că aceste zone sunt caracterizate de sărăcie și subdezvoltare economică, în timp ce descrie Iașul ca fiind un centru economic din regiune, care contribuie la creșterea economică a Regiunii Nord-Est.

„Regiunea de Nord-Est a României este la o pondere de 61% din valoarea PIB-ului/capita al UE. Ne aflăm într-o zonă în care, să spunem așa, amprenta generală este una de sărăcie, fără a ne feri de cuvinte. Iar polul acesta de sărăcie nu se află doar în Regiunea de Nord-Est a României, el se extinde într-o zonă europeană destul de mare. Vorbim aici despre Republica Moldova, care este cea mai săracă țară a Europei, vorbim de regiunea Cernăuți care, până la război, era cea mai defavorizată regiune a Ucrainei. Ne aflăm într-o zonă de umbră a ceea ce înseamnă rezultate economice și eficiență asupra nivelului de trai și asupra bunăstării generale. Spre bucuria unora, Iașul este într-o poziție de avangardă în această regiune, este practic locomotiva care remorchează economic Regiunea de Nord-Est“, consideră președintele CCI Iași.

O analiză bazată pe puterea de cumpărare: calculele ar mai ridica Regiunea Nord-Est

Rectorul Liviu Maha este profesor în cadrul FEAA Iași

„Datele prezentate de Comisia Națională de Statistică și Prognoză sunt însă oferite în prețuri curente, fără a fi oferite informații legate de diferențele existente privind nivelul prețurilor (cum ar fi prețul la imobiliare, nivelul chiriilor etc.). E posibil ca o analiză bazată pe puterea de cumpărare să ducă la o ierarhie puțin diferită la nivel național, care ar avantaja regiunile și, respectiv, județele în care prețurile sunt mai scăzute. Nivelul nu foarte ridicat al acestui indicator în ceea ce privește județul Iași este determinat de structura economică deficitară la nivelul județului, cu scăderi foarte importante ale producției industriale în ultimii doi, de aproape trei ori mai mari față de media națională. De asemenea, există decalaje foarte importante de dezvoltare între municipiul Iași și așa-numita zonă metropolitană, pe de o parte, și restul județului (cu mici excepții legate de zona municipiului Pașcani, de exemplu)“, explică datele prof. dr. Liviu Maha.

Alin Andrieș, secretar de stat: Nu este diversificare în privința producției

„Din nefericire, nu există o foarte mare diversificare din perspectiva producției. În afară de Phinia Delphi România și alți câțiva jucători nu avem producție, așa cum este în județul Timișoara, Cluj sau în Prahova“.