Reportaj din interiorul SRI Iaşi. Spionii ieşeni, de la discreţie şi profesionalism la filaje şi dosare cu amante
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
Oala cu Gust
anunturi

Reportaj din interiorul SRI Iaşi. Spionii ieşeni, de la discreţie şi profesionalism la filaje şi dosare cu amante

GALERIE
SRI Iasi
  • SRI Iasi
- +

Ziarul de Iaşi vă propune astăzi o incursiune în lumea discretă a spionajului din Iaşi. Dincolo de secretomania care înconjoară ca un halou spectrul serviciilor secrete româneşti, în Iaşi cei care activează în aceste instituţii au ieşit la stradă în număr mare, dar tot cu maximă discreţie, la ultimele proteste din guvernarea PSD, în perioada 2017 - 2019, când în joc se afla, potrivit informărilor oficiale, siguranţa statului. Dacă nu erai un iniţiat, nu aveai de unde şti că sunt oamenii serviciilor: se integrau perfect în “peisaj”.

De altfel, scopul oficial al acestor instituţii este siguranţa statului. În prezent, odată cu pandemia, o mare parte a acestora au reintrat în birouri. Excepţie fac cei ce lucrează în “operativ”. Adică pe teren, sub acoperire. Asta dacă nu au ieşit la pensie. Pentru o informare de “atmosferă”, jurnaliştii ZDI au făcut o vizită inopinată la sediul celei mai importante instituţii de profil - Serviciul Român de Informaţii Iaşi. Spre surprinderea noastră, angajaţii de aici au fost mai curioşi decât noi despre vizita neanunţată.

Cum a decurs descinderea surpriză de la SRI, dar şi o descriere a celorlalte servicii secrete ieşene, pe larg, în rândurile de mai jos

Instituţia “etalon” a domeniului serviciilor secrete şi spionajului din Iaşi, ca şi la nivel naţional, este, indiscutabil, Serviciul Român de Informaţii. În prezent, la nivel judeţean, instituţia a fost “botezată” Direcţia Română de Informaţii Moldova Nord (DRI). Ea răspunde de mai multe judeţe: Iaşi, Vaslui, Neamţ, Botoşani şi Suceava. Are sediul în zona centrală a municipiului: clădirea imensă şi arătoasă (deşi controversată în rândul arhitecţilor) situată pe strada Sfântul Lazăr, în apropierea intersecţiei cu strada Smârdan, nu prea ar fi în ton cu lumea discretă a spionajului. Şefii instituţiei, din motive mai puţin ştiute, sunt schimbaţi destul de des, rotirea cadrelor fiind “la modă” în acest serviciu.

Şeful SRI şi dosarul “Amanta”

În prezent, SRI Iaşi este condus de circa doi ani de colonelul Gabriel Constantinescu, ieşean la origine. Cel mai probabil el va ieşi la pensie din actuala funcţie, peste câţiva ani. A activat la Suceava, înainte de a fi trimis la Iaşi. Interesant este că am aflat cele mai multe informaţii despre acesta de pe Internet, şi apoi de la alte instituţii, însă este greu să “dibuieşti” vreo fotografie cu el. De la alte persoane din Iaşi am aflat în schimb că şeful spionajului ieşean a fost format ca ofiţer de contraspionaj, şi este văzut ca un “om hârşit” al sistemului informativ. Există în discuţiile informale din oraş persoane care susţin că se întâlnesc cu el şi discută probleme din zone politice, economice şi legale.

De aceea, poate fi de mirare faptul că singura informaţie publică cu privire la Gabriel Constantinescu este legată de cazul Gheorghe Nichita şi a amantei sale, Adina Samson. Informaţia ar suna cam aşa: oameni din SRI Suceava şi de la DNA ar fi ridicat-o de pe stradă pe Adina Samson, fosta amantă a primarului, şi ar fi dus-o într-o vilă din Suceava, tatonând-o ca să desconspire informaţii despre Gheorghe Nichita.

Samson ar fi povestit în faţa judecătorilor aceste aspecte. Iar la cârma SRI Suceava se afla atunci ieşeanul Gabriel Constantinescu, actualul şef al SRI Iaşi. Înarmaţi cu aceste informaţii, am decis să-i facem o vizită actualului şef al SRI Iaşi. Măcar să vedem cum arată. Evident, primul gând a fost că nu va dori să dea ochii cu noi. Însă, am avut parte de o surpriză.

Cum se intră la SRI?

Am decis să mergem la sediul SRI Iaşi într-o zi de miercuri, să fie la mijlocul săptămânii, şi în jur de ora 13, ca să îi prindem după masă, atunci când este de presupus că orice funcţionar respectabil se află la birou. Pentru unii, ne-am gândit, poate fi o curiozitate cum arată clădirea SRI, mai ales din interior, pentru că, aşa cum spuneam, exteriorul este controversat în rândul arhitecţilor, care nu-i găsesc un stil, în ciuda faptului că imobilul a fost construit cu bani mulţi, după 1990, cu destinaţie de sediu de bancă. Este o clădire care inspiră răceală. Când am vrut să intrăm ne-a surprins să constatăm că uşa principală de acces este foarte strâmtă.

Două persoane nu încap în spaţiul de intrare: intrarea este formată dintr-o anticameră din PVC, cu două uşi, distanţa între cele două uşi fiind extrem de mică. Astfel, unul intră şi celălalt stă afară până ce portarul răspunde - sau nu - la sonerie şi apasă butonul de deschidere a uşii. Noi am avut noroc, ne-a dat drumul rapid la uşă. După ce am trecut de acel obstacol, am nimerit într-un fel de sală uriaşă, înaltă, cu un hol în stânga şi unul mai larg în dreapta. Privirile ne-au fost atrase imediat în stânga, unde un grup de bărbaţi şi femei făceau gălăgie. “Ca la piaţă”, am gândit, presupunând că se certau. Primul gând a fost că SRI s-a mutat iar noi nu am aflat.

La mijlocul clădirii, chiar în faţa noastră, printr-o deschizătură largă, cu geam, am observat un tip slab, care se uita întrebător la noi. I-am întrebat dacă SRI mai funcţionează în acea clădire. La răspunsul lui afirmativ, i-am comunicat cine suntem şi că dorim să îl vedem pe şeful lui. A ridicat din umeri. După ce am dat cărţile de identitate, ne-a invitat politicos într-o cameră lângă ieşire, asemănătoare unei cuşti. Aici ne-a lăsat să aşteptăm circa zece minute. După 10 minute, uşa s-a deschis iar un alt tip şi-a băgat capul înăuntru.

“Sunteţi de la presă, de la Ziarul de Iaşi?”, ne-a întrebat acesta. “Da!”, i-am răspuns, după care a închis uşa. I-au trebuit alte zece minute ca să revină. Am fost invitaţi pe hol, unde am fost puşi să scoatem tot ce avem prin buzunare şi să punem pe o masă. Apoi am trecut pe sub un scaner, şi apoi am fost scanaţi cu un alt dispozitiv pe tot corpul. După ce s-a sigurat că nu avem nimic suspect, probabil de înregistrare, am fost invitaţi să “predăm” şi telefoanele, pe care le-am băgat într-un sertar cu cheie, aflat tot lângă ieşire, după care ne-a înmânat cheia. Apoi ne-a invitat din nou în “cuşcă”, timp în care, cel mai probabil, la nivel “înalt”, oameni de la sediul central din Bucureşti îi întrebau pe cei de la Iaşi ce naiba vor nişte jurnalişti de la ei.

“Când o să îl văd pe şefu’, o să îi transmit”

După alte zece minute de plictiseală, cel mai probabil curiozitatea celor de la SRI Iaşi şi Bucureşti a învins, iar uşa din PVC a cuştii s-a descis şi şi-a făcut apariţia un tip bondoc, nu prea înalt de statură, însă îndesat şi tuns scurt, grizonant, cu mască pe gură şi nas. Acesta ne-a făcut semn, cu agenda pe care o avea în mână, să îl urmăm. Ne-am luat după el, gândindu-ne că ne duce în biroul şefului, aflat undeva sus.

“O să vedem tot stupul din interior”, ne-am gândit. Însă, spre dezamăgirea noastră, după câţiva metri parcurşi prin holul înalt din dreapta, omul a deschis o uşă albă din PVC şi ne-a făcut semn, cu agenda, să intrăm. În cameră se aflau un rând de scaune albastre, aşezate la perete. Apoi am intrat într-o altă cameră, cu o masă mare. La un capăt s-a aşezat domnul respectiv, iar noi în capătul celălalt. “Sunteţi domnul Constantinescu?”, am deschis noi dialogul. Ştiam câteva detalii despre înfăţişarea lui, din descrierea altor persoane, însă masca ne deruta. După un moment scurt de reflecţie, greu de explicat dealtfel, acesta a negat şi ne-a întrebat care este scopul vizitei. “Ştiţi foarte bine că relaţia cu presa o face Bucureştiul”, ne-a răspuns.

“Da, însă jurnaliştii din provincie caută să poarte un dialog cu cei de la ei de acasă. Dorim doar să ne cunoaştem la nivel instituţional. Nu am venit pentru informaţii, doar să vă cunoaştem”, am adăugat noi. “Am înţeles. Din păcate, noi nu decidem în ce priveşte relaţia cu presa. Doar Bucureştiul”, a subliniat el, părând surprins că doar atât vrem de la el. Discuţia nu a mai putut fi continuată. Spre ieşirea din cabinet, ne-am oprit încă o dată, întrebându-l dacă el este dl Constantinescu. A negat, deşi acum eram siguri că el este. “Când o să îl văd pe şefu’, o să îi transmit”, ne-a asigurat el. După ce ne-am luat cărţile de identitate şi ne-am verificat telefoanele, am ieşit.

Cum ajungi la SRI în interior?

Cei care vor să lucreze la SRI au de trecut mai multe probe. De altfel, în interiorul serviciului, cei ştiuţi sunt şefii sau personalul administrativ, iar cei neştiuţi sunt cei care activează “în operativ”. De asemenea, cei din “operativ” sunt cunoscuţi ca fiind spioni doar de către familie şi cercul de prieteni, însă nu au voie să vorbească în niciun context. Deplasările lor sunt secrete, şi pot lipsi de acasă zile şi nopţi întregi, de aceea mulţi dintre angajaţii serviciilor sunt divorţaţ sau recăsătoriţi. În ultimii ani, mulţi dintre “seniori” au ieşit la pensie, profitând de legislaţia permisivă care la oferă pensii mari, iar locul acestora a trebuit să fie “umplut” rapid.

Cei interesaţi pot trimite un CV, aşteptând apoi să fie sunaţi. Cei selectaţi sunt trimişi timp de un an de zile la Bucureşti, în case special amenajate, unde dau tot felul de probe: cultură generală, cunoştinţe de IT, test psihologic, limbi străine şi alte interviuri. Recrutorii SRI stau de vorbă faţă în faţă cu părinţii candidatului, atunci când acesta este tânăr, pentru a-şi face o părere cât mai exactă cu privire la caracterul acestuia. Un alt “secret” important ar mai fi proba istoricului personal: candidatul trebuie să scrie cu mâna lui, pe mai multe coli de hârtie, o autobiografie, inclusiv date despre rude. Asta e ceea ce se ştie public sau din relatări. Cu siguranţă că sunt şi alte aspecte pe care nu le afli decât când ajungi efectiv în cauză.

Lista serviciilor de la Iaşi

  • SJPI - O instituţie importantă din lumea serviciilor secrete este aşa-numitul “Doi şi un sfert” - Serviciul Judeţean de Protecţie Internă (SJPI), care aparţine de Ministerul Afacerilor Interne, secţia de la Iaşi fiind însă direct subordonată acestuia, şi nu IPJ, pe care îl are “în vizor”, în materie de protecţie a poliţiştilor. Sediul acestei instituţii se află la etajul doi al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Iaşi, iar şeful acesteia se numeşte Cristi Poiană. În cadrul acestei structuri activează aproximativ 15 persoane, o parte dintre ei lucrând în operativ, adică pe stradă, sub acoperire. Structura funcţionează pe sistem militar şi printre sarcini are supravegherea poliţiştilor, inclusiv în privinţa unor ameninţări exterioare. De asemenea, şi implicit, instituţia supraveghează indirect sau direct şi clanurile interlope, care pot fi o ameninţare pentru oamenii legii.
  • DGA - Direcţia Generală Antifraudă (DGA) este tot o structură de specialitate a Ministerului Afacerilor Interne, ocupându-se însă cu prevenirea şi combaterea corupţiei din sânul personalului MAI. Instituţia este condusă la Iaşi de către Gabriel Coman. Structura a fost creată cu susţinerea UE şi a beneficiat inclusiv de asistenţă din partea unor specialişti din UK şi Spania, la înfiinţare. DGA stabileşte, în acelaşi timp, relaţii de colaborare şi cooperare cu toate organismele publice, dar şi private, care au misiunea asemănătoare de prevenire şi combatere a corupţiei, la orice nivel.
  • Contraspionajul Militar - Serviciul de Informaţii al Armatei - Direcţia Generală de Informaţii a Apărării - este o structură din cadrul Armatei Române, creată în anul 1999. Este formată, de asemenea, din două structuri: Direcţia de Informaţii Militare şi Direcţia de Siguranţă Militară. DGIA se ocupă cu obţinerea de informaţii şi date referitoare la ameninţările interne şi externe (militare sau non-militare) care pot să afecteze securitatea naţională a ţării în domeniul militar. DGIA cooperează, în acelaşi timp, cu serviciile naţionale de informaţii atât din ţară, cât şi din străinătate (şi anume ţările care sunt membre ale organizaţiilor din care face parte şi România, spre exemplu UE sau NATO). DGIA asigură, în acelaşi timp, protecţia informaţiilor naţionale clasificate, la nivelul Ministerului Apărării Naţionale. Structura este naţională, dar angajaţii acesteia lucrează şi în Iaşi. Sunt cunoscute cazuri în care aceştia au asigurat servicii de filaj în cazul dosarelor instrumentate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
  • Serviciul de Informaţii Externe (SIE) – operează pe teritoriul altor ţări, dar centrala birocratică se află în România. Dată fiind apropierea cu o zonă foarte importantă din punct de vedere informativ (Republica Moldova), SIE ţine la Iaşi o mică bază de logistică pentru operaţiunile din proximitatea imediată.
  • Operaţiuni Speciale - Direcţia de Operaţiuni Speciale reprezintă o structură din cadrul MAI, fiind unul dintre cele mai importante departamente ale Poliţiei Române. Structura DOS este condusă la Iaşi se către Constantin Toma, şi se ocupă cu infiltrarea poliţiştilor printre infractori de toate categoriile (hoţi, tâlhari, proxeneţi, traficanţi de droguri, de carne vie etc.) pentru obţinerea de informaţii „din interior”. DOS colaborează cu DIICOT şi DNA.
  • STS - Serviciul de Telecomunicaţii Speciale reprezintă de asemenea o structură militară care face parte din sistemul naţional de apărare al României. STS este condus la Iaşi de către Loredan Temneanu şi asigură servicii de securitate, comunicaţii şi tehnologia informaţiei pentru autorităţile ţării, centrale sau locale. Dezvoltă şi administrează, în acelaşi timp, întreaga reţea de comunicare informatică ale autorităţilor. STS se ocupă, în acelaşi timp, şi cu administrarea tuturor echipamentelor, sistemelor şi serviciilor folosite de autorităţile din România. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Fraţii de cruce strâmbă

Cătălin ONOFREI

Fraţii de cruce strâmbă

Cum ar arăta un stat condus de nişte microbişti ce-şi fac cruce în timp ce înjură?

Filmuletul zilei

opinii

Dacii liberi

Briscan ZARA

Dacii liberi

Precum oamenii din Neanderthal, peste doar 50 de ani se va pomeni despre românii din spaţiul carpato-danubiano-pontic ca despre o naţie dispărută care a locuit câteva sute de ani pe aceste meleaguri. Pandemia de coronavirus va fi ca o linie roşie de hotar în istorie văzută ca punct final de eliminare a lor.

Corigenţi la sănătate şi bunăstare socială

Ciprian IFTIMOAEI

Corigenţi la sănătate şi bunăstare socială

Oficiul de statistică al UE, Eurostat, a diseminat recent indicatorul AROPE care arată că România este cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, cu 35,8% din populaţie în risc de sărăcie sau excluziune socială, în anul 2020. 

Un geniu

Nichita DANILOV

Un geniu

Aici ar trebui să depună jurământul atât preşedintele, cât şi tot guvernul României, a spus el. Da, aici, în fosta închisoare de la Sighet, unde se mai aud scâncetele şi urletele foştilor deţinuţi politici care au fost supuşi la privaţiuni şi chinuri inimaginabile, tocmai ca să avem acum o temelie pentru a ne clădi noua democraţie şi noua societate...

pulspulspuls

Cum a luat deputata Berescu faţa altora mai în pole position

Cum a luat deputata Berescu faţa altora mai în pole position

Pentru că, iată, Cioloş tocmai a depus ieri lista şi programul guvernului său în parlament, unde în următoarele zile se va decide prin vot dacă merge echipa asta înainte au ba, şi pentru că avem un ieşean pe acea listă, am zis că musai să-l chestionăm olecuţă pe amicul Archibald Tănase despre subiect, în calitatea lui onorabilă de om cu doftorat în sforăraie politică. 

Caricatura zilei

Certificate

Editia PDF

Bancul zilei

Cercetatorii ardeleni au descoperit ca oricâta mâncare le-ai da musafirilor, tot se îmbata.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Ar trebui închise școlile dacă se trece de 6 la mie?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.