Ce caută Simirad la Primărie

Iniţial n-am luat în serios ştirea despre numirea lui Constantin Simirad în funcţia de consilier personal al primarului Mihai Chirica. Mi-am zis că e jumătatea lui august, vacanţă, lipsă de subiecte. Cine ştie ce-o fi declarat primarul, iar colegii din presă au făcut din ţânţar “consilier personal”. Abia ulterior am aflat detaliile. 1. Chiar există funcţia de consilier personal. Practic, o portiţă legislativă pentru sinecuri şi plata unor poliţe restante. 2. Funcţia e plătită din bani publici, iar Simirad va încasa undeva la 2.000 de lei pe lună. 3. Fostul edil s-a instalat deja într-unul dintre cele mai încăpătoare birouri ale Palatului Roznovanu. Nu e clar încă dacă şi-a început activitatea. Pentru binele oraşului, să sperăm că nu. Altfel, cam ştim ce ne paşte. A spus-o pe şleau Simirad, în ziua instalării. "Vreau să reînchegăm această alianţă între Primărie şi toati instituţiili di culturî pi cari aş dori să li pun la un loc în vederea iniţierii unui dialog” (sursa IaşiTVLife). Cu alte cuvinte, cultura nu poate funcţiona decât birocratic, de sus în jos. Nema ierarhie, canci cultură. Directivele se stabilesc de comun acord, în urma unui dialog, doi mici, trei beri şi de la patru lăutari în sus. La finalul lunii se vine cu un raport, format A4, care se digeră perfect cu o tochitură moldovenească şi o carafă-două de vin. La o adică merg şi trei, că de, "elitele" şi-au bifat sarcinile. Unde mai pui că dacă vinu-i bun, parcă şi chelneriţele-s mai feciorelnice. Cam la asta se reduce tradiţia culturală a Iaşului pe care Simirad vrea să o “reînchege”. Vestea proastă e că nu trebuie să-şi bată prea mult capul. Tradiţia s-a păstrat.

În mare, ieşenii ştiu ce “hram” poartă Constantin Simirad. Reacţiile din spaţiul public, mai cu seamă din mediul online, demonstrează că au rămas puţini cei care-i duceau dorul. De altfel, chiar Simirad, în scurtul interviu citat mai sus, recunoaşte că vremurile s-au schimbat, ieşenii au mai “umblat”, iar pretenţiile din partea muncipalităţii au crescut semnificativ comparativ cu anii ‘90. Departe de a fi o victimă, nu cred că fostul edil poartă responsabilitatea acestei numiri. E posibil, dar improbabil, să-l fi şantajat cu ceva pe Chirica. Înclin să cred că actualul primar e cel care a impus sinecura. Nu pentru că avea nevoie de sfaturile şi experienţa unui fost edil – le-ar fi obţinut cu un telefon sau o vizită la familiara-i vilă din Galata. Nici pentru că a rămas Simirad fără bani de întreţinere – găsea alte subterfugii să joace rolul de bun samaritean. Şi nici pentru că ar fi atât de naiv încât să dea doi bani pe expertiza culturală sau relaţiile internaţionale ale fostului edil (cei 200.000 de bani îi dăm noi).

Explicaţia e alta. Prin numirea lui Simirad în postul de consilier personal, primarul transmite un mesaj. “Eu sunt şeful oraşului. Vreau consultare publică, transparenţă şi alte bla-bla-uri, dar deciziile în Iaşi le iau doar eu”. Mesajul de forţă e adresat inclusiv colegilor din PSD, unde Simirad n-are prea mulţi simpatizanţi. Chirica îşi arată muşchii, începe să-şi delimiteze teritoriul. Şi comite prima mare greşeală în nici trei luni de mandat plin. Recunoaşte că are aceleaşi apucături de "tătuc" şi ambiţii de putere ca predecesorii săi.