CURIERUL DIPLOMATIC

Ce le mai trece prin cap turcilor? (I)

joi, 25 aprilie 2013, 01:50
1 MIN
 Ce le mai trece prin cap turcilor? (I)

Să transforme, din nou, marea catedrală creştină Sfânta Sofia (Hagia Sophia) din Istanbul (Constantinopol) – acum muzeu – în moschee.

 

O organizaţie musulmană turcă numită „Asociaţia Tineretului Anatoliei” condusă de un oarecare Salih Turhan, a lansat, pe 15 aprilie a.c., o campanie de strângere de semnături în toată lumea musulmană pentru „islamizarea” celebrei Biserici, acum muzeu. Mai mult decât atât, se doreşte ca, odată redevenită Moschee, Sfânta Sofia să fie recunoscută drept al treilea loc sfânt al musulmanilor, după Mecca şi Medina – nemaivorbind de Ierusalim. Turhan se laudă că iniţiativa Organizaţiei lui are sprijinul guvernului Erdogan.

Ce se ascunde în spatele acestei inţiative şi ce şanse de succes are ea?
Să privim chestiunea cu realismul zilelor noastre. În principiu, orice stat suveran poate să facă ce vrea pe teritoriul său cu excepţia, bineînţeles, a bunurilor, valorilor, etc. care fac obiectul unor înţelegeri cu alte state, cu organizaţii internaţionale ş.a.m.d. De exemplu, un stat nu poate dispune, vinde, demola, repara etc. sediile reprezentanţelor diplomatice ale altor state şi care sunt în proprietatea lor. Sunt, fără îndoială, şi o mulţime de alte exemple. Biserica Sfânta Sofia din Istanbul, însă, nu se numără printre acestea. Ea se află în proprietatea statului turc şi, prin urmare, în principiu, acesta poate să facă ce vrea cu ea; inclusiv să o retransforme în moschee.
Şi totuşi?
În realitate chestiunea este mult mai complicată. Ea trimite la o moştenire istorică foarte încărcată dar şi la relaţiile complexe în care se află Turcia cu lumea de azi, nemaivorbind de implicaţiile neplăcute în raporturile, dintotdeauna sensibile, dintre creştinism şi islamism.
Biserica Sfânta Sofia (Sfânta Înţelepciune) din Istanbul nu este una oarecare, lucru cunoscut de cam toată lumea. Are remarcabila vârstă de 1476 de ani – fiind inaugurată (sfinţită) în anul 537 în prezenţa ctitorului ei, marele împărat Iustinian al Bizanţului. Prin dimensiunile sale, ingeniozitatea soluţiilor inginereşti ale celor doi mari arhitecţi – Anthemius din Tralles şi Isidoros din Milet – frumuseţea picturilor şi a mozaicurilor ş.c.l. ea a fost considerată de mulţi a opta minune a lumii. A fost lovită, în cursul secolelor, de cutremure şi incendii (553, 557, 859, 869, 986), afectată de revolte şi lovituri de stat, prădată sălbatic de „cruciaţi” în 1204 etc. dar de fiecare dată a fost refăcută şi a rămas cel mai important edificiu al lumii creştine şi, din 1054, al celei ortodoxe.
Era într-o stare destul de proastă în 1453, atunci când Mahomed al II-lea a cucerit Constantinopolul – punând capăt milenarului Imperiu Bizantin – şi a transformat-o în Moschee. În primele decenii după cucerire, turcii nu s-au atins de minunatele fresce şi mozaicuri care o împodobeau dar la începutul secolului al XVI-lea, pe timpul Sultanului Selim I (Yavuz Selim – cel Aspru) acestea au fost acoperite cu un strat gros de tencuială iar pe pereţi au fost atârnate medalioane mari, de formă ovală, acoperite cu citate din Coran. Cine a fost la Istanbul şi a intrat în Biserică le-a văzut pentru că există şi astăzi.
Târziu de tot, în secolul al XIX-lea, turcii – cu ajutorul a doi restauratori elveţieni – au reuşit să ajungă la cupolă, să înlăture uriaşa imagine a lui Iisus Pantocrator şi să o înlocuiască cu un citat din acelaşi Coran. Bisericii făcută Moschee i s-au adăugat patru minarete care există şi astăzi. Primul l-a construit chiar Mahomed al II-lea Fatih, al doilea, fiul său Baiazid al II-lea iar celelalte două, mai târziu, spre sfârşitul secolului al XVI-lea, sunt opera neisprăvitului fiu al marelui Soliman Magnificul, sultanul Selim al II-lea, supranumit Beţivul (Sarhoş Selim).
Dar, vorba lui Topârceanu, „anii trec ca apa” aşa încât, în 1935, Mustafa Kemal Atatürk, creatorul Turciei moderne, a declarat Biserica-Moschee Sfânta Sofia muzeu, statut pe care-l are şi astăzi şi pe care vrea să i-l schimbe Organizaţia amintită mai sus.
De ce a făcut Mustafa Kemal acest gest? (continuare în numărul de mâine)
 
 
Mihai Baciu este profesor universitar doctor la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative din cadrul Universităţii “Petre Andrei” din Iaşi
 

Comentarii