Potrivit datelor centralizate de Ministerul Sănătăţii de la nivelul direcţiilor de sănătate publică din teritoriu, cu toate că incidenţa infecţiilor nosocomiale din judeţul Iaşi este uneori chiar şi de trei ori mai mică faţă de media europeană, Iaşul medical ocupă locul al doilea într-un top al numărului de cazuri raportate pe fiecare judeţ în parte. Astfel, în 2010, DSP Iaşi a raportat 1.154 de cazuri de infecţii nosocomiale, fiind depăşit doar de Bucureşti care a înregistrat 1.644 de cazuri.

În acelaşi an, Clujul a raportat 1.154 de infecţii nosocomiale, reuşind în 2011 să scadă numărul acestora cu 30 de cazuri, spre deosebire de Iaşi, care a înregistrat o creştere de încă 76 de cazuri. În 2011, centrul medical bucureştean a raportat 1.618 infecţii nosocomiale, numărul lor crescând cu încă 162 de cazuri în 2012. În acest an, Iaşul a înregistrat 1.568 de cazuri de infecţii nosocomiale, cu 564 de cazuri mai mult decât la Cluj.

În 2013, potrivit Ministerului Sănătăţii, în spitalele din Iaşi s-au înregistrat 1.669  de cazuri de infecţii nosocomiale, cu 493 mai puţin decât la Bucureşti şi cu 444 de cazuri mai mult decât la Cluj. Anul 2014 marchează o scădere a numărului de cazuri la Cluj, dar o creştere pentru centrul ieşean şi bucureştean. Dacă spitalele clujene au înregistrat 1.169 de cazuri, în cele ieşene au fost raportate 1.738 de infecţii nosocomiale, iar în cele din Bucureşti – 2.611. Potrivit datelor de pe primele nouă luni din 2015, în Bucureşti erau deja semnalate 2.517 infecţii nosocomiale, în Iaşi 1.514, iar la Cluj – 940 de cazuri. Conform ultimului raport de activitate al DSP Iaşi, în 2015, în cele 33 de spitale de stat şi private au fost semnalate 2.035 de infecţii nosocomiale.

„În cadrul Programului naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi monitorizarea utilizării antibioticelor şi a antibioticorezistenţei s-au raportat în judeţul Iaşi un număr de 2.035 de cazuri de infecţii nosocomiale, reprezentând cea mai ridicată valoare înregistrată în ultimii opt ani. Analiza datelor obţinute în cadrul supravegherii de rutină a infecţiilor nosocomiale evidenţiază cele mai ridicate valori ale incidenţei în secţiile de chirurgie (1,25%), ATI (1,13%), urologie (0,95%) şi nou-născuţi (0,73%) şi o pondere mai crescută a infecţiilor respiratorii (22,85% din total), infecţiilor digestive (22,11% din total), infecţiilor tractului urinar (17,69% din total) şi infecţiilor de plagă chirurgicală (16,76% din total)”, se arată în raportul menţionat. 

„Este clar vorba despre o subraportare“

DSP arată că primele date înregistrate despre infecţiile intraspitaliceşti datează din 1998, atunci când au fost raportate 665 de cazuri. La începutul anilor 2000, incidenţa infecţiilor era sub 1%, menţinându-se aşa până în 2006, când a fost înregistrată o valoare „istorică” a incidenţei, de 1.33%. În anii următori, până în 2010, DSP a primit date de la spitalele ieşene potrivit cărora incidenţa infecţiilor intraspitaliceşti se situa sub 1%. Specialiştii epidemiologi consideră că inclusiv valoarea incidenţei din prezent nu este reală, infecţiile nosocomiale fiind subraportate.

„Incidenţa raportată de România, incidenţa raportată de judeţul Iaşi, şi chiar cea raportată de noi, este sub media europeană. Este clar vorba despre o subraportare. Nu înţeleg de ce, pentru că medicii care raportează nu primesc niciun fel de sancţiune. Medicul curant raportează cazul medicului epidemiolog din spital, sau, cum e în cazul nostru, compartimentului care se ocupă de infecţiile intraspitaliceşti. În orice caz, noi ne facem treaba, dar chiar şi aşa, cel mai probabil, chiar şi în cazul nostru numărul cazurilor totale este mai mare decât cel raportat. Subraportarea cred că îşi are originea în anii de dinaintea Revoluţiei, atunci când infecţiile nosocomiale se ascundeau cu bună ştiinţă, medicilor fiindu-le frică să anunţe existenţa acestora”, a explicat dr. Mihaela Prelipcean, medic primar epidemiolog în cadrul Spitalului „Sfântul Spiridon”.