Mereu USL

Premierul României şi-a început săptămâna cu un praznic organizat la Palatul Parlamentului la trei ani de la trecerea în nefiinţă a Guvernului Ungureanu. La chiolhanul organizat din banii… (cui?) au fost invitaţi toţi parlamentarii care în aprilie 2012 au votat moţiunea de cenzură împotriva cabinetului MRU. Inclusiv câţiva infractori dovediţi, care, din motive obiective, au declinat invitaţia. Aflat într-o formă de invidiat, premierul României s-a lăudat amicilor că a legat-o pe Elena Udrea, că s-a trezit şef la Palatul Victoria în drum spre terenul de baschet şi că USL şi-a îndeplinit obiectivul: PSD să dea premierul, iar PNL, omul la Cotroceni.

Să rezumăm. Un individ plătit din bani publici, cu ajutorul altor indivizi plătiţi din bani publici, care chiulesc de la muncă, organizează un chef într-o instituţie publică, în care îşi bat joc de votul celor care le plătesc salariile. În mare, cam la asta se şi reduc cei trei ani de guvernare Ponta. "Miştouri", plătite din banii noştri. Dincolo de frustrările premierului, liderul PSD are dreptate atunci când invocă o continuitate "în cuget şi simţiri" a USL. Numai că, în stilu-i cunoscut, minte prin omisiune. USL n-a fost niciodată o alianţă formată exclusiv din PSD şi PNL, susţinută de o aripă media – PC, respectiv, una militară – UNPR. Fără largul sprijin acordat de PDL, uneori de Băsescu însuşi, Uniunea ar fi rămas un simplu plan de evadare, imaginat în curtea interioară, de Hrebenciuc şi Fenechiu. Ponta ar fi avut umor dacă la praznic i-ar fi invitat şi pe democrat-liberalii care l-au trădat pe Ungureanu. Ba chiar pe mort însuşi, că până la urmă moţiunea n-a fost o crimă, ci un suicid.

Întrebarea zilei de luni nu e de ce Ponta l-a redescoperit pe Monta, ci de ce reprezentanţii noului PNL au respins invitaţiile la eveniment. Cu mici excepţii, liberalii poartă nostalgia modelului de stat proiectat pe coordonatele lui Hrebenciuc şi Fenechiu. O arată votul din Senat în cazul Vosganian. O demonstrează sumedenia de semnături ale parlamentariilor PNL în cazul pensiilor speciale. O arată lipsa de argumente cu care combat noul Cod Fiscal, dar, mai ales, seninătatea cu care se recunosc învinşi la modificarea legilor electorale. Reglementarea votului din diaspora bate pasul pe loc, cu largul concurs al PNL care-şi modifică propriile modificări. Mai grav, în câteva zile ne vom trezi că a fost adoptată legea care consfiinţeşte alegerea primarilor într-un singur tur. Practic, primarilor PSD, care, după ordonanţa traseiştilor, controlează quasi-total administraţiile locale din ţară, vor mai primi un mandat din 2016 de la data publicării legii în Monitorul Oficial, în mai-iunie 2015. Aşa-zisa Opoziţie, care se bucură de simpatia a peste 40% din electorat, echivalentul a circa 8 milioane de alegători, nu este în stare să strângă 100.000 de oameni cu care să clatine Guvernul. Şi de ce ar face-o? Dacă la praznicul de la Palatul Parlamentului au spus pas, în teritoriu, liberalii şi pesediştii participă la aceleaşi cumetrii.