Pe unde sunteţi?

Unde am ajuns… Şerban Nicolae şi Traian Băsescu negociind cot la cot condiţiile de graţiere în comisia juridică a Senatului. Dar primul, şoferul reţelei Voicu, paradoxal, se arată mai rezonabil decât fostul preşedinte: a propus trei ani de graţiere, nu şase. Cu acest prilej, Băsescu şi-a mărturisit o sensibilitate aparte pentru femeile însărcinate. Mai exact corupte şi însărcinate. Spre asta tindem? Control ginecologic la DNA şi teste de sarcină la intrarea în sălile de judecată? Spor demografic prin închiderea dosarelor penale?

Doar o alianţă ad-hoc PSD-PNL-UDMR a reuşit să-i ţină piept senatorului PMP: „se graţiază în parte, cu jumătate, pedepsele cu închisoare între 6 şi 10 ani, aplicate femeilor însărcinate şi persoanelor care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani, precum şi copii încadraţi în grad de handicap accentuat sau grav, potrivit legii”. Deşi Băsescu a insistat ca de prevedere să beneficieze şi femeile condamnate pentru corupţie, amendamentul a fost respins. Nu se ştie pentru cât timp. Urmează „dezbaterile în plen” şi acolo e un prilej.

Talciocul graţierilor, sistat temporar în urma protestelor, s-a redeschis cu promoţii şi chilipiruri.  Pedepsele persoanelor de peste 70 de ani se vor graţia integral, ale celor de peste 60 de ani se înjumătăţesc. Se graţiază cu trei ani pedepsele cu închisoarea care nu depăşesc zece ani.

Politicienii nu mai au cu ce să-i aburească pe români. Decizia CEDO, venită zilele trecute, atât de obsesiv invocată în iarnă pentru a justifica graţierile, este doar o recomandare pentru guvern să propună o modalitate de rezolvare a problemei închisorilor. Care nu se referă nicidecum la golirea lor prin graţieri în masă, ci la asigurarea unor condiţiile umane de detenţie. Guvernul sau Parlamentul trebuie să propună în următoarele şase luni măsuri pentru ameliorarea lor, nu eliberarea unor deţinuţi care vor fi înlocuiţi de alţii ce vor trăi în aceleaşi condiţii.

Aflat de patru luni la guvernare, Guvernul Grindeanu a provocat înrăutăţirea situaţiei prin reducerea fondurilor penitenciarelor cu 30 de milioane de euro în 2017, afirmă fostul şef al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Nu este asta o acţiune premeditată, de înteţire a unei crize pentru justificarea ulterioră a măsurilor de forţă majoră?

Noul val de modificare a legislaţiei penale, observate la Senat şi la Camera Deputaţilor, unde a fost dezincriminat conflictul de interese, vine în contextul în care Ministerul Justiţiei nu răspunde comenzilor lui Liviu Dragnea. Ministrul Tudorel Toader continuă evaluarea impactului noilor coduri prin consultarea Înaltei Curţi, CSM şi a Parchetului General. Pierdere inutilă de timp în concepţia lui Dragnea, motiv pentru care a început să ameninţe: „Dacă se întârzie foarte mult, iniţiative legislative pot apărea şi în Parlament.” Au apărut! 

Pe scurt, politicienii se pare că au uitat de presiunea publică. Au prins curaj şi testează dârzenia reacţiilor publice. Periodic, amintirile trebuie împrospătate. Pe unde sunteţi?