Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, mai mult de 300 de milioane de oameni suferă de depresie, ţara noastră poziţionându-se pe locul 29 din 30 de state incluse în analiză. Conform cercetării realizate de compania IMAS, într-o campanie cu numele „Anti-Stigma“, lansată în anul 2015, doi din trei români au o relaţie directă sau indirectă cu bolile mintale, iar 20% au un cunoscut care suferă de o tulburare psihică şi de comportament.

Un pericol pentru cei din jur

Românii se tem de cei care suferă de boli psihice deoarece consideră că pacienţii diagnosticaţi nu îşi pot ţine boala sub control, reprezentând un pericol pentru cei din jur, necesitând internare permanentă. De asemenea, dacă ar suferi o boală psihică, cred că ar fi discriminaţi la locul de muncă şi că s-ar rupe de realitate. În general, teama de o astfel de suferinţă este alimentată şi de modul în care societatea îi judecă pe cei bolnavi psihic. De aceea, una dintre principalele concluzii ale studiului este că românii percep tulburările psihice şi de comportament ca fiind mai grave decât majoritatea bolilor, cu excepţia cancerului. Concret, 38,9% consideră că o boală psihică este mai gravă decât o boală de inimă, 31,8% cred că este mai gravă decât diabetul, iar 26,4% consideră că este mai dificil să suferi de o boală psihică decât de hepatită. Cancerul rămâne în continuare afecţiunea de care se tem tot mai multe persoane, 32,3% susţinând că le este mai frică să sufere de cancer decât de boli psihice. Teama acestora este alimentată în principal de faptul că persoanele cu probleme psihice nu se descurcă la fel de bine la locul de muncă precum ceilalţi angajaţi, că ar fi rupţi de realitate şi nu ar înţelege ce li se întâmplă, că ar deveni un pericol pentru cei din jur sau că, în general, în România, oamenii se amuză pe seama persoanelor cu probleme psihice, fără să încerce să înţeleagă despre ce este vorba sau să îi integreze în societate. 

Teama de a locui pe aceeaşi stradă cu o persoană bolnavă

Dintre toate bolile psihice, românii se tem să nu fie diagnosticaţi cu depresie, demenţă sau schizofrenie. Alţi români au precizat că se tem de urmări, cum ar fi să îşi piardă memoria, să sufere un accident vascular cerebral, că ar putea deveni violenţi sau agresivi sau de ideea că „şi-ar pierde minţile“. Doar 12% dintre respondenţi au spus că nu le este teamă de boală şi de ceea ce presupune ea. Majoritatea intervievaţilor, în proporţie de 68,9%, au precizat că nu ar fi de acord să locuiască împreună cu o persoană cu tulburări psihice şi de comportament, chiar dacă ar face parte din familie, iar 45% nu ar accepta ca un pacient să le fie coleg de serviciu sau prieten deoarece consideră că persoanele care suferă de o astfel de boală ar trebui să stea într-o instituţie specializată în tratarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală. Mai mult, 30% dintre respondenţi nu ar fi de acord nici să locuiască pe aceeaşi stradă cu o persoană bolnavă, din teama de a nu fi victime ale comportamentului acestora. Pe de altă parte, 78,9% dintre români consideră că un pacient cu o tulburare psihică poate duce o viaţă normală dacă urmează un tratament potrivit, putând să îşi ţină boala sub control, lucru susţinut şi de reprezentanţi ai pacienţilor cu tulburări psihice din România. Însă trebuie să existe tratament adecvat şi servicii sociale de care aceştia să beneficieze.

Ce şanse sunt la o viaţă normală?

„Opţiunile terapeutice actuale oferă pacienţilor independenţa necesară pentru a avea şansa la o viaţă normală. Este nevoie de alinierea legislaţiei şi implementarea întocmai a acesteia, astfel încât cei care suferă de tulburări psihice şi de comportament să poată avea asigurat accesul la tratament şi la servicii sociale integrate“, a precizat Ştefan Bandol, preşedinte al Asociaţiei „Aripi“, care reprezintă pacienţii cu tulburări psihice şi de comportament din România. Cu toate acestea, în România, persoanele care suferă de astfel de boli sunt nevoite să se confrunte cu reacţia societăţii, deoarece peste 85% de români consideră că persoanele cu boli psihice sunt privite mai rău la locul de muncă, în relaţia cu băncile, cu sistemul educaţional, în acest sens fiind necesară o abordare antistigmă. Pentru a schimba părerile oamenilor despre persoanele cu tulburări psihice, un rol important îl au în proporţie de 46% profesioniştii din sistemul de sănătate, adică psihiatri, psihologi sau asistentele, urmaţi de autorităţile locale sau centrale sau chiar familia bolnavului.

Studiul a fost realizat în perioada 14 martie – 1 aprilie, pe baza răspunsurilor a 930 de persoane cu vârsta de peste 18 ani din toată România.