Anul agricol 1998 se anunta dificil din punct de vedere al finantarii de la buget, al crizelor previzibile ale zaharului, uleiului si, nu in ultimul rind, din cauza situatiei create de dezorganizarea exploatatiilor agricole.
Criza zaharului, conform aprecierilor specialistilor, este un fenomen care tinde sa se generalizeze. Anul trecut, productia de 206.000 de tone a acoperit doar 40% din consumul intern. Piata zaharului s-a confruntat cu concurenta agresiva a produsului din Republica Moldova, de unde acesta este importat fara taxe vamale si la preturi de dumping, cu 30% mai mici fata de oferta romaneasca.
Situatia a fost agravata si de tehnologia precara a fabricilor de zahar iar potentialii investitori straini isi conditioneaza interesul de controlul accesului zaharului de import, mai ales al celui din CSI. Ca solutie, Ministerul Agriculturii propune, pentru 1998, contingentarea importurilor de zahar din CSI la 30.000 de tone pe an, decizie care apartine exclusiv Guvernului.
Criza de materie prima, prima de acest fel cu care s-ar putea confrunta in 1998 fabricile de ulei, este cauzata de deficitul cantitativ si calitativ de saminta de floarea-soarelui. Rezolvarea poate veni dintr-un import de 2.519 tone de saminta.
In acest moment, patronatul uleiului sustine energic exceptarea de taxe vamale a importurilor de saminta de floarea-soarelui. Ministrul Gavrilescu spune ca moralitatea unei asemenea decizii este discutabila, din moment ce fabricile exporta ulei in contrapartida cu utilaje.
Ministerul Agriculturii sustine, deocamdata, exceptarea de taxe vamale numai in situatii de criza. Dincolo de problema moralitatii, din punct de vedere economic o hotarire de guvern privind exceptarea de taxe vamale pentru saminta se justifica si este previzibila.
Din punct de vedere al finantarii de la buget, agriculturii i-a fost alocat 65% din necesarul estimat de MAA. Comisia pentru agricultura a Senatului a sanctionat, in 25 martie, propunerile guvernului privind bugetul agriculturii.
Ca noutati in structura bugetului se remarca subventiile pentru agricultori (sub forma de cupoane), in valoare totala de 2.800 de miliarde de lei si creditele cu dobinda bonificata, cu caracter stimulativ pentru producatori, in valoare totala de 900 de miliarde de lei. Prin alocarea a 150 de miliarde de lei, prime pentru exportatori, MAA spera sa relanseze exportul de porumb, care a cunoscut anul trecut un regres.
MAA sustine, desi sansele de reusita sint inca sub semnul intrebarii, instituirea unor preturi indicative (de referinta) la unele produse agricole de baza, ca masura de protectie impotriva speculatiilor determinate de excedentele de productie sau de fluctuatiile negative de pret de pe piata internationala a produselor agricole. Pretul indicativ se va stabili in functie de evolutia multinationala a preturilor pe piata mondiala, conjunctura economica si resursele financiare existente.
MAA va obtine din privatizare, in 1998, 500 de miliarde de lei. Astfel, vor fi trecute in proprietate particulara sau lichidate 41 de societati din industria carnii, 24 din industria laptelui, 19 din morarit si panificatie, 14 din industria zaharului, 4 din industria uleiului, 33 de societati de vinificatie si bauturi naturale etc.
Practic, in 1998, se va inregistra un boom al privatizarii in agricultura. Banii obtinuti din privatizare se vor regasi in sapte proiecte care vizeaza indeosebi reorganizarea sistemului de imbunatatiri funciare si imbunatatirea performantelor in cresterea animalelor.
Perceputa multi ani ca o "gaura neagra" care inghitea miliarde de lei de la buget, agricultura a fost in ultimii doi ani singurul sector care a avut crestere economica si unul din putinele care a adus o contributie pozitiva la PIB, in conditiile generale de regresie economica.
Raportul Ministerului Finantelor privind proiectul de buget pe 1998 anticipeaza o noua crestere a productiei agricole, cu 1,5%. (Indira Crasnea)