Organizatiile produc plusvaloare pentru cei cu care interactioneaza combinind  diferiti factori de productie. Totodata, mediul in care se dezvolta, atit cel politic, social cit si cultural isi pun amprenta asupra rezultatelor organizatiei. Din perspectiva managementului, ca factor ce concura la obtinerea rezultatelor unei organizatii, este important sa facem o prima diferentiere intre rolul managementului strategic si cel operational. Managementul strategic are legatura in special cu directia in care se dezvolta organizatia si cu locul pe care il ocupa in piata tinta. Totodata se ocupa cu monitorizarea si interpretarea influentelor venite din mediul extern si cu modalitatea in care organizatia poate raspunde cit mai eficient acestor provocari. Crearea unei identitati particulare care sa contina o viziune, misiune si valori comune grupurilor care interactioneaza cu organizatia si a unei culturi organizationale disticte sint iarasi atribute ale managementului strategic, la fel ca si efortul de evaluare si identificare a resurselor aflate la dispozitia organizatiei. Toate acestea ar trebui sa duca la stabilirea unei directii de dezvoltare pe termen lung si la crearea unei promisiuni de valoare unice pentru piata tinta.
Pe de alta parte managementul operational este cel in masura sa puna in practica directiile stabilite de managementul strategic, sa ia masurile necesare pentru a reactiona la influentele externe care afecteaza organizatia si sa atinga obiectivele de pozitionare in piata tinta cu maximum de eficienta. Cele doua perspective de management desi foarte diferite sint insa indispensabile in succesul pe termen lung al oricarei organizatii. Daca se renunta la aspecte importante din managementul strategic, se pot obtine rezultate pe termen scurt insa dezvoltarea pe termen lung va avea de suferit la fel ca si sustenabilitatea si stabilitatea organizatiei. Daca insa  se renunta la aspecte importante din managementul operational, organizatia va ramine doar la stadiul de idee cu foarte multe proiecte, sau rezultatele pe care le va obtine vor fi mult sub cele ale organizatiilor concurente. Prin urmare este important ca managerii organizatiilor sa constientizeze rolul ambelor tipuri de management si sa le urmareasca in mod constient in practica de management. Din pacate acest lucru nu este insa foarte usor deoarece, cele doua directii ale managementului au nevoie de abilitati destul de diferite din partea managerilor care le practica. In managementul strategic sint importante mai ales capacitatea de sinteza si analiza, la fel ca si ispiratie, creativitate si viziune pe termen lung. Managementul operational lucreaza mai ales cu planificare riguroasa, disciplina, dedicatie si determinare. Cum este destul de greu ca un manager sa posede toate aceste abilitati, unele dintre ele antagonice, de regula este bine ca de managementul strategic si cel operational al unei organizatii sa se ocupe doua persoane diferite care sa lucreze in echipa. Daca nu este posibil si un manager trebuie sa acopere ambele ipostaze de management, recomandarea mea ar fi sa aloce timp suficient si in mod constient pentru ambele faze si sa foloseasca starea mentala si instrumentele de management cele mai potrivite pentru fiecare dintre cele doua ipostaze. Daca va amesteca lucrurile performantele vor fi scazute in ambele roluri de management pe care le joaca iar efectele asupra organizatiei vor fi majore.