Agricultura va contribui semnificativ la cresterea economica din acest an, vremea buna si preturile-record pentru produsele agroalimentare contribuind decisiv la un an agricol extrem de bun.

"Agricultura ar putea face diferenta in acest an insa depinde si de ce se va intampla in ultimele luni ale anului. S-ar putea ca agricultura sa faca diferenta intre plus si un plus si mai mare al cresterii economice", spune Laurian Lungu, managing partner in cadrul Macroanalitica.

Cresterile din acest an ar putea determina si majorarea contributiei agriculturii in PIB pana la circa 8%, nivel similar cu cel din 2005 sau 2006. In ultimii patru ani contributia agriculturii in PIB intrase pe o panta descendenta, astfel ajungand in 2009 si 2010 la circa 6%-7%.

Recoltele de grau, porumb, rapita si floarea-soarelui, patru dintre cele mai importante produse agricole de pe piata locala, valoreaza in prezent 4,5 miliarde de euro, potrivit estimarilor ZF, ce iau in calcul preturile de pe bursele internationale. Plusul fata de anul trecut este de 1,5 miliarde de euro, trei sferturi din avansul vizat de Valeriu Tabara – 2 mld. euro – fiind practic asigurat pentru ca intreaga productie de cereale se afla deja in hambare si in silozuri. Ministrul agriculturii Valeriu Tabara a sustinut de mai multe ori ca valoarea productiei agricole din acest an se va ridica la 12 miliarde de euro.

Marii castigatori ai anului agricol bun vor fi traderii internationali de cereale, giganti precum Cargill, Alfred Toepfer sau Bunge urmand sa beneficieze atat de rulajele mai mari, cat si de preturile-record de pe bursele internationale, acolo unde aceste companii vand productia de cereale a Romaniei.

Lucian Anghel, economist-sef al BCR, spunea in urma cu doua luni ca agricultura va contribui in acest an cu 0,3%-0,5% la cresterea Produsului Intern Brut.

Datele de pana acum arata ca valoarea pro­ductiei agricole va creste cu 20% in acest an avand in vedere ca valoarea recoltelor de cereale si plante oleaginoase s-a cifrat in anul 2010 la 10 miliarde de euro, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS).

Fata de 2009 cresterea totala a valorii productiei agricole a fost de 1%, insa productia de cereale a inregistrat un avans de 6,6%. Totusi avansul a fost tras in jos de productia animala care a inregistrat un declin de 6,8%. Zootehnia reprezinta o treime din totalul productiei agricole, in timp ce restul este acoperit de cereale.

Avansul productiei de cereale a fost determinat anul trecut in mare masura de cresterea preturilor, avand in vedere ca recoltele din 2010 au fost modeste. Vara trecuta preturile la grau, porumb, rapita sau floarea-soarelui au explodat pe pietele internationale dupa ce Rusia si Ucraina, doi dintre cei mai mari jucatori pe aceasta piata, au anuntat ca isi suspenda exporturile ca urmare a fenomenelor meteo extreme care au compromis o buna parte din recolta. In consecinta cotatia graului a sarit in numai doua luni din iunie 2010 pana in august 2010 de la 157 dolari/tona la 250 de dolari pe tona, potrivit datelor Fondului Monetar International (FMI). In aceeasi directie au mers si cotatiile porumbului, florii-soarelui, rapitei sau orzului.

Daca anul trecut plusul din agricultura a fost adus in mare parte de preturi, in acest an producatori romani vorbesc atat de preturi-record, cat si de cele mai mari productii de cereale din ultimii ani. "Probabil acest efect al cresterii contributiei agriculturii in PIB il vom vedea doar in acest an. Cresterea nu e permanenenta, are efect temporar", spune Laurian Lungu.

Recolta de grau a inregistrat in acest an un avans de 24%, pana la 7,2 milioane de tone. Plusul cantitativ este depasit insa de cel valoric, avand in vedere ca la preturile actuale productia de grau valoreaza circa 1,3 miliarde de euro, cu 40% mai mult fata de anul precedent, la un pret mediu de 180 de euro/tona pe piata locala. Daca sunt luate in considerare preturile de pe bursele interna­tionale, cresterea ar putea fi si mai mare, avand in vedere ca in Romania graul se tranzactioneaza pentru preturi cu 10% mai mici sub cotatiile de la Paris sau Londra. Spre exemplu, contractele futures pentru grau cu livrare in noiembrie tranzactionate pe bursa de la Paris au incheiat saptamana trecuta la 183 euro/tona, in scadere cu 3% fata de sedinta de tranzactionare anterioara.

Pe plus este in acest an si recolta de porumb, care va atinge 10,4 milioane de tone, in crestere cu 15% fata de anul trecut, potrivit unor estimari anterioare ale Ministerului Agriculturii.

Aceasta cantitate ar putea aduce in conturile fermierilor circa 1,8 miliarde de euro, avand in vedere un pret de 170 de euro pentru o tona de porumb. Ieri pe bursa din Chicago contractele futures pentru porumb cu livrare in decembrie se tranzactionau pentru 238 de dolari/tona (178 euro/tona).

Romania reuseste in 2010 sa se afle pentru al doilea an la rand intre primii zece producatori de porumb la nivel mondial in fata unor tari agricole mari precum India sau Federatia Rusa.

Agricultorii romani sunt pe plus si la culturile de rapita sau floarea-soarelui. In cazul rapitei, unde productia este de 0,8 milioane de tone, similara cu cea de anul trecut, agricultorii au castigat din preturile-record, care sunt cu o treime mai mari decat cele de vara trecuta.

La Paris o tona de rapita era vanduta vineri cu 427 de euro/tona, in scadere cu 2% fata de ziua anterioara. Astfel, valoarea recoltei de rapita se ridica la circa 350 de milioane de euro. De cealalta parte, recoltele de floarea-soarelui au ajuns aproape de 2 milioane de tone, fiind cu doua treimi mai mari fata de cele de anul trecut, potrivit estimarilor MADR.

Pe piata locala fermierii vand o tona de floarea-soarelui la preturi intre 470 de euro si 500 de euro. Astfel, in bani productia de floarea-soarelui va contribui la totalul productiei agricole cu circa 1 miliard de euro, potrivit estimarilor ZF.

Totusi cresterea totala a valorii productiei agricole va fi limitata de minusurile pe care le inregistreaza sectorul zootehnic. Astfel, in ultimii opt ani Romania a pierdut un septel de aproape 1 milion de bovine pentru ca micii crescatori au renuntat la animale ca urmare a preturilor mici oferite de abatoare sau de procesatorii de lapte.

In sens negativ a influentat si presiunea pe pret data de importurile carne de vita din vestul Europei sau din America Latina. Acum Romania mai are circa 2 milioane de bovine, cu 32% mai putin ca in 2002, arata datele Recesamantului General Agricol facut in 2010.

Si numarulul total al porcinelor din Romania a inregistrat o scadere continua in ultimii cinci ani pana la circa 5,4 milioane de capete in 2010. Declinul a continuat si in prima parte a acestui an, astfel ca dupa primele sapte luni numarul total al porcinelor se cifra la 5,1 milioane, potrivit datelor MADR. Unul dintre motivele acestui declin este interdictia de export al carnii de porc impusa Romaniei de catre Comisia Europeana in urma cu opt ani. In 2003 autoritatile de la Bruxelles au impus acest embargo ca urmare a temerilor privind pesta porcina. (Mediafax)

Publicitate și alte recomandări video