Astrii Europei

Dupa BBC 2, France 2 si alte canale sau posturi de televiziune, TVR 1 a incercat, la rindul ei, prin intermediul votului, sa-i descopere pe „cei mai mari romani”, personalitati trecute sau prezente, dar valoroase,repere spirituale ale identitatii.
Prin urmare, „alesi” in top 10 ca Ion Antonescu, Constantin Brancusi, Carol I, Richard Wurmbrand (evreu convertit la crestinism, victima a regimului comunist), Mihai Viteazul, Stefan cel Mare s.a.m.d., adica valori sau componente ale identitatii romanesti, vor avea sansa sa se alature, in sfirsit, celorlalte jaloane ale identitatii britanice, franceze, belgiene, germane etc., intregind, cum altfel, identitatea europeana, pina acum incompleta.
In sfirsit, patrimoniul umanist al Europei se rotunjeste printr-o prezenta indispensabila. Pe rind, personaje ca Ion Antonescu se vor aseza cuminti linga alte valori ale timpului lor (al doilea Razboi Mondial), Winston Churchill si Charles de Gaulle, toti trei uniti de o idee comuna, aceea de alungare a pericolului. Diferenta dintre ei este doar de viziune, pentru ca primul a vazut pericolul materializindu-se in evrei si rromi, iar ultimii doi in nazisti. Urmeaza cohorta regilor, sefilor de stat si domnitorilor, unde Mihai Viteazul, Stefan cel Mare, Alexandru Ioan Cuza si Carol I ocupa locuri bune alaturi de regina Elisabeta I, Oliver Cromwell, Otto von Bismark, Baudouin I sau Carol al IV-lea. Ai nostri viteji, cu o idee fixa, dar buna, aceea de a scapa de otomani, care de pe atunci doreau cu orice pret sa se integreze in Europa de Vest, le-au dat un vot de blam, insa urmasii Elisabetei I si ai lui Cromwell si-au dat seama intre timp ca valorile turcesti merita recuperate in marea familie europeana. Asa ca, nu peste mult timp, la masa valorilor spiritualo-umaniste, Stefan cel Mare & Co. se vor intilni cu Soliman Pasa, si cine stie, poate chiar cu Mahomed al II-lea, sa comenteze, amical, batalia de la Podul Inalt.
Dupa categoria grea a luptatorilor, vine esalonul oamenilor de arta, stiinta si litere, unde britanicii i-au desemnat pe Isambard Kingdom Brunel, Charles Darwin, Isaac Newton, William Shakespeare si John Lennon, francezii pe Louis Pasteur, Marie Curie, Jacques-Yves Cousteau, Victor Hugo, Moliere si Edith Piaf, germanii pe Albert Einstein, Karl Marx, Bach, Goethe si Gutenberg, iar romanii pe Mircea Eliade, Constantin Brancusi si Mihai Eminescu. Probabil ca Eminescu si Shakespeare nu se vor prea intelege, insa, cu siguranta, Eliade si Darwin vor intra intr-un conflict prelungit, care va putea fi stins doar de vocea melancolica a lui Edith Piaf, cintind in fiecare seara, acompaniata la orga de Bach, pe toata durata croazierei oferite gratis de Cousteau. Dimineata, gratie lui Gutenberg, Karl Marx cu siguranta isi va multiplica „Manifestul” si-l va distribui oaspetilor ce sorb din cafea, asa ca aventura va putea continua cu o greva de toata frumusetea, in asa fel incit nimeni sa nu se plictiseasca.
Putin izolata in Top 10, gimnasta Nadia Comaneci va fi obligata sa se intretina cu Lady Diana, aleasa pe locul trei de britanici, insa si ele se vor distra pe cinste daca ii vor auzi vorbind pe Bourvil si Coluche, eroii comediei franceze.
Cu asa o petrecere de toata frumusetea, abia asteptam editiile viitoare ale clasamentelor, unde cei mai putin norocosi din fiecare tara vor reusi, poate, sa ajunga printre primele 10 mari personalitati, pentru a declansa propriul dialog despre valorile Uniunii Europene. Asteptam, deci, intilniri spectaculoase intre Nicolae Ceausescu (desemnat acum doar pe „modestul” loc 11 in clasamentul romanesc) si, de ce nu, Napoleon Bonaparte, Decebal si Jeanne d’Arc, Bula si David Beckham, Gregorian Bivolaru si Soeur Emmanuelle, Burebista si Richard al III-lea, soldatul necunoscut britanic si Corneliu Zelea Codreanu. Iar lista poate continua, dar mai bine asteptam surprizele viitorului.