Babilonia europeana

Votul favorabil covirsitor al parlamentarilor – 595 de voturi "pentru", 16 voturi "impotriva" si 29 de abtineri – in favoarea acceptarii lui Leonard Orban pe postul de comisar european, nu a indepartat atmosfera de confuzie stirnita in jurul portofolilului Multilingvismului. Euro-parlamentarii, si nu numai, au continuat sa ridice intrebari privind utilitatea unui astfel de portofoliu de sine statator, in conditiile in care, dupa valul de aderare a ultimelor 10 state, s-a evidentiat faptul ca Executivul european are deja un numar prea mare de comisari, in comparatie cu puterea de decizie reala a acestora.
Intr-adevar, activitatea concreta a lui Orban in Executivul european este destul de ambigua. Concret, candidatul Romaniei va trebui sa asigure cetatenilor UE accesul la documente traduse in toate cele 22 de limbi comunitare. Totusi, trebuie sa recunoastem ca traducerea si interpretarea publicatiilor UE au fost facute si pina acum, in lipsa unui comisar care sa se ocupe special de acest lucru. De aceea, miza mandatului lui Orban pare a fi popularizarea limbilor comunitare, care reusesc cu greu sa se faca auzite sub hegemonia limbii engleze. Incercarile de a detrona engleza de pe primul loc al podiumului celor mai populare limbi europene nu au avut prea mult succes pina acum, iar imbunatatirea statutului limbilor minoritare precum galeza sau catalana s-a ciocnit de suveranitatea Guvernelor nationale.
Poliglotismul are avantaje clare. La fel cum spunea si Leonard Orban in fata Parlamentului European, "frontierele interne ale Europei au fost desfiintate, singurul pasaport necesar fiind capacitatea de a vorbi si intelege limba celuilalt". De altfel, studiile arata clar, de mai multi ani, ca poliglotismul este strins legat de sanse mai generoase in obtinerea unui loc de munca si de integrare sociala.
Insa a ajuta limbile comunitare sa depaseasca handicapul evident pe care acestea le au in fata englezei nu este usor, nici chiar pentru un comisar special delegat cu aceasta misiune, atit timp cit nu poate trece de suveranitatea tarilor membre. Limba engleza ramine si astazi cea mai utilizata in mediul afacerilor sau pe internet si, fara indoiala, engleza ajuta mai repede decit oricare alta limba atunci cind se doreste obtinerea unei informatii. Peste 500 de milioane de persoane utilizeaza limba lui Shakespeare, iar aproximativ 350 de milioane au engleza drept limba materna. Astfel, nu este de mirare ca engleza este tot mai folosita in UE, chiar si de traducatori si angajatii ei, in detrimentul francezei, germanei, spaniolei sau celorlalte limbi comunitare. Si acest lucru se intimpla in pofida faptului ca Parisul aloca aproximativ 2,6 milioane de dolari anual cursurilor de limba franceza pe care le organizeaza pentru oficialii de la Bruxelles si Avignon, pentru a se asigura ca toti functionarii europeni vor cunoaste bine franceza. Mai mult, incercarea de a impune limba germana ca limba oficiala a esuat lamentabil, desi germana este limba materna a celui mai mare numar de cetateni europeni.
E de necontestat faptul ca engleza a devenit limba care ajuta la promovarea diverselor culturi din cadrul Uniunii, un liant intre toate celelalte limbi mai putin cunoscute la Bruxelles. Astfel, pentru a reusi sa intre in competitie cu BBC si CNN, Jacques Chirac a nasit un canal de televiziune, France 24, care sa promoveze cit mai bine valorile francofone in lume. Paradoxal, France 24, care deja pare mai accesibil ca French Twenty-Four decit ca France Vingt-Quatre, este nevoit sa tina piept viziunii anglo-saxone cu ajutorul … limbii engleze. Nu este un lucru neobisnuit pentru canalele de stiri internationale sa utilizeze engleza, dar acum vorbim de primul compromis al francofoniei in favoarea limbii Marii Britanii. De altfel, Franta a si dat in 1994 o lege pentru a reduce influenta limbii engleze asupra culturii franceze. Nu acelasi lucru a facut si Germania, care acum se plinge de Denglisch, o mixtura intre cele doua limbi, asa cum se vede din cuvinte precum "brainstorm" (din englezescul "brainstorming"), "surfen" (din englezescul surfing), "chatten" ("chatting") sau "shoppen" (din "shopping"). Iar daca Germania si Franta, doua tari cu influenta poate cea mai mare la Bruxelles, nu au reusit sa-si impuna limba, cu atit mai putine sanse au spaniola, portugheza, malteza sau poloneza.
Este cunoscut faptul ca in cadrul Uniunii Europene in general, si in institutiile europene in special, fiecare cetatean are dreptul de a vorbi limba materna. Insa adevarul este ca din acest Turn Babel al Bruxelles-ului nu se aude distinct decit limba engleza. Si totusi Leonard Orban a sustinut in fata Parlamentului European ca "English is not enough!". Destul de greu de crezut, avind in vedere ca s-a vazut clar ca, in discursurile oficiale, Orban a preferat sa recurga, in afara de romana, tocmai la limba engleza, limba pe care o stapineste evident mult mai bine decit franceza.