Plictiseala politica la Viena

Timp de 50 de ani, Austria a fost considerata un model european in ceea ce priveste intelegerea fata de minoritati sau fata de emigranti. Duminica, 3 octombrie, acest mit s-a spulberat. Pe locul al doilea la alegerile generale s-a situat un partid al carui lider, J?rg Haider, este acuzat ca are simpatii naziste. Plasarea Partidului Libertatii la o distanta destul de mica de principalul partid, Partidul Social-Democrat, si la o diferenta insignifianta fata de conservatorii din Partidul Popular ii dau acestuia sansa de a santaja coalitia care a condus tara in ultimii 13 ani.
Este acesta rezultatul plictiselii electoratului austriac sau o tentativa de a mai varia peisajul politic de la Viena? Este acesta un semnal anti-european?
Social-democratii si conservatorii au ratat mentinerea la putere pe propria mina. Sistemul de clientelism politic promovat in ultimii ani a ajuns sa nemultumeasca pe foarte multi dintre austrieci. Practic, intr-o functie oarecare din stat sau din intreprinderile publice, majoritare in Austria, nu se poate accede decit avind in buzunar carnetul de partid al unuia dintre cele doua partide.
Toate aceste nemultumiri au fost speculate de J?rg Haider si de partidul sau, care s-a nascut ca un partid al nostalgicilor celui de-al III-lea Reich. In timp, Partidul Libertatii si-a slefuit imaginea si discursul. De la respingerea totala a intrarii Austriei in Uniunea Europeana s-a ajuns la promovarea unor masuri de liberalizare a economiei, ce pare a fi sufocata in acest moment de sistemul de clientelism politic. Doctrina acestui partid se apropie mult de ceea ce analistii numesc populism de tip alpin. Aceasta orientare politica urmareste conservarea unor drepturi ale populatiei montane puse in pericol de mediatizarea economica si de integrarea europeana. Partide similare mai exista si in Franta, si in Elvetia, fara a mai vorbi de miscarea condusa de Umberto Bossi in Italia.
Modernizarea imaginii electorale nu a intirziat sa-i aduca succesul politic lui J?rg Haider. In momentul in care austriecii l-au votat pe Kurt Waldheim chiar si dupa dezvaluirile din presa privind rolul sau in cel de-al doilea razboi mondial, Haider ajunge guvernator al provinciei Carinthia. Doua afirmatii socante, facute in 1991, aveau sa-l coste postul de guvernator si sa-i insemne partidul cu fierul rosu pentru simpatia fata de ideile naziste. Dupa el, politica muncii, promovata de cel de-al treilea Reich, ar trebui sa fie insusita si de guvernul austriac, iar fostii membri ai trupelor Waffen SS ar trebui considerati "niste oameni de treaba care si-au urmat pina la capat idealurile". Chiar daca dupa astfel de declaratii a fost nevoit sa-si paraseasca postul, nimic nu l-a impiedicat ca opt ani mai tirziu sa-l recistige in triumf.
Acum, victoria sa la alegerile generale recente nu a mai mirat pe nimeni. Protestele au venit, insa, din partea Israelului, ce nu a putut uita prea usor declaratiile pro-naziste ale lui Haider. S-a ajuns pina acolo incit primul ministru israelian Ehud Barak a anuntat ca va retrage ambasadorul de la Viena daca Partidul Libertatii va fi cooptat la guvernare. In plus, presedintele Ezer Weizman spunea ca cei 10.000 de evrei care locuiesc acum in Austria au un motiv foarte serios pentru a pleca in Israel.
Intre timp insa, in urma numararii ultimelor voturi, conservatorii din Partidul Popular au obtinut acelasi numar de locuri in Parlament ca si partidul lui Haider. Decizia fostului vice-cancelar de a nu participa la guvernare de pe pozitia de partid situat pe locul al treilea la alegeri a fost anulata. Aceasta complica inca o data lucrurile. In acest moment, chiar daca liderul social-democrat Viktor Klima a anuntat ca nu va forma o alianta cu J?rg Haider, nu este exclusa o coalitie a dreptei (conservatorii impreuna cu Partidul Libertatii). Sugerata de liderul Uniunii Crestin-Social din Bavaria, Edmund Stoiber, de altfel unul din mentorii politici ai lui Haider, ea nu poate fi scoase din calcul de nimeni.
Chiar daca aceasta alternativa va fi respinsa de conservatori, la 49 de ani, J?rg Haider, care s-ar dori un fel de Silvio Berlusconi in varianta austriaca, are timp sa astepte alegerile viitoare pentru a accede la putere.
Succesul lui Haider in alegerile din Austria este, deci, rezultatul unei plictiseli a electoratului, ce a coincis si cu primele restrictii impuse Austriei pentru a fi admisa in zona euro. Dupa cincizeci de ani in care la guvernare s-a aflat neintrerupt Partidul Social-Democrat, alegatorii doresc sa vada fete noi. Nu este vorba de o respingere a procesului de integrare in Uninea Europeana, chiar daca Haider este un inamic declarat al acesteia. Pur si simplu, el a fost singurul care a propus liberalizarea vietii economice prin renuntarea la vechiul sistem de clientelism politic. De aici si pina a vedea o orientare a Austriei catre extrema dreapta este o cale destul de lunga. (Cristian Racu)