Romania vazuta de la Berlin

Germania, una din tarile cele mai sceptice in ce priveste aderarea Romaniei la UE, pare sa se fi imblinzit in ultimul timp. Daca la finalul negocierilor de aderare si cu ocazia semnarii Tratatului de aderare la Luxembourg ziarele germane vuiau de articole critice la adresa Romaniei, acum situatia s-a schimbat. Brusc, au incetat relatarile senzationale despre orfanii, cersetorii, coruptii, prostituatele, saracia si infractorii Romaniei, analizele despre radacinile noastre bizantine si ortodoxe sau despre istoria singeroasa a lui Vlad Dracul.
Surprinzator, locul acestor articole eurosceptice a fost luat in ultimul timp de analize si dezbateri numeroase referitoare la europenizarea Romaniei. Iar nu de putine ori, in cadrul acestor analize s-au putut intrevedea nuante de optimism referitoare la aderarea la 1 ianuarie a Romaniei. Astfel, am fost placut surprinsi sa vedem, saptaminile trecute, pe prima pagina a prestigiosului „Frankfurter Allgemeine”, titlul cu litere de o schioapa „Romania si Bulgaria pe drumul UE”. „Die Welt” a gazduit chiar un interviu cu comisarul pentru extindere Olli Rehn, interviu in care a fost pus accentul pe progresele vizibile in combaterea coruptiei facute la Bucuresti. Inclusiv Emilia Muller, ministru de stat pentru afaceri europene din Landul Bavaria, land prin excelenta eurosceptic, a venit la inceputul saptaminii in Romania pentru a transmite un mesaj incurajator. De asemenea, nu de putine ori, in presa germana se afirma transant ca romanii merita mai mult decit bulgarii sa adere in 2007, Sofia fiind depasita de amploarea fenomenului de crima organizata.
In plus, presa germana nu se opreste aici. Daca „Die Welt” da ca sigura intrarea Romaniei in UE in 2007, „Frankfurter Allgemeine Zeitung” titreaza: „Recurgerea la clauza de salvgardare ar fi o prostie”. Publicatia isi pune realist intrebarea „Cum poate fi evaluata maturitatea de aderare a unei tari care doreste sa faca parte din Uniunea Europeana?” si observa ca Bruxellles-ul isi trateaza „impartial” candidatii. Autorul articolului din „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, Karl-Peter Schwarz, reaminteste ca principalul argument de aminare a Romaniei – coruptia – nu reprezinta un produs exclusiv al acestei parti a continentului. Pentru Karl-Peter Schwarz, aminarea Romaniei nu ar determina altceva decit frinarea ritmul reformelor, instabilitate politica interna, reducerea investitiilor, incurajarea migratiei si prejudicierea intereseloe tarilor din vestul Balcanilor.
Totusi, aceasta schimbare de ton in presa nu este valabila si in cazul politicienilor. Conservatorii germani inca mai fac lobby pentru aminarea deciziei de aderare la Raportul din toamna. Dintre acestia, Klaus Haensch si Markus Ferber ipostaziaza poate cel mai bine vocea germanilor sceptici la adresa Romaniei. Si totusi, pina si acestia ar putea fi imblinziti, iar ocazia cea mai prielnica ar putea fi chiar vizita programata de ei pe perioada 20-24 aprilie in Romania.
Intre timp, nu trebuie uitat faptul ca Germania este ultima tara UE care va ratifica Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei. Atit timp cit posibilitatea aminarii Romaniei mai poate fi pusa sub semnul intrebarii, chiar si optimismul german ar trebui citit intr-o cheie pesimista.