Milioane de euro mincate de rugina

Cercetarea in institutiile de invatamint superior din Iasi risca sa fie inghetata de anul viitor din lipsa de finantare nationala. Cele mai afectate au fost laboratoarele de cercetare din cadrul universitatilor, care in ultimii ani au fost acreditate si modernizate cu aparatura de milioane de euro si care acum cu greu mai fac fata costurilor ridicate de mentenanta si crizei de personal tehnic calificat. Nici pentru mediul economic cercetarea din cadrul universitatilor nu pare prea atractiva.

Coordonatorii laboratoarelor spun ca ar face fata cheltuielilor daca ar presta servicii pentru operatorii economici, insa din 2009 numarul acestora s-a redus dramatic.

Profesorii se pling ca de doi ani nu a mai avut loc nici o competitie in domeniul cercetarii, granturile fiind blocate. Acest lucru se intimpla in contextul in care la universitatile iesene exista o serie de laboratoare de cercetare unicat in Romania, si chiar in Europa.

Finantarea a scazut cu pina la 60%

"Este un moment prost pentru cercetare. Finantarea a scazut cu valori intre 40 si 60%. In 2008 aveam o valoare pe contractele de cercetare de 12 milioane de euro, iar in 2009 a scazut la jumatate. Avem aparate de mii de euro, dar mentenanta acestora ne ajunge cam la zece mii de euro pe an, si e foarte greu sa rezistam. Partea buna este ca aceasta aparatura este moderna si o sa o avem pe multi ani, insa nu mai putem face fata cheltuielilor pe consumabile. Deci e foarte, foarte grav, nu stim cit o sa mai putem mentine aceasta aparatura", a declarat Carmen Teodosiu, prorector cu activitatea de cercetare stiintifica din cadrul Universitatii Tehnice "Gh. Asachi".

Ea a explicat ca finantarea in cercetare in 2005-2007 a crescut pina la 0,6% din PIB. "Atunci, daca erai competitiv, puteai foarte usor sa obtii o finantare, in acea perioada foarte multe laboratoare au primit acreditare. Acum, finantarea in cercetare a ajuns la nici 0,2% din PIB, astfel, ne intoarcem la perioada dinaintea lui 2005, este un regres", a declarat  Carmen Teodosiu.

Ea a explicat ca forta de munca tinara trebuie motivata pentru a nu pleca in strainatate, ceea ce este destul de dificil in contextul in care cercetarea a inghetat, iar posturile in invatamint sint blocate.

Lipsesc angajatii care sa rezolve comenzile

Si la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Iasi cercetarea trece printr-o perioada de stagnare, si asta deoarece laboratoarele din cadrul institutiei duc o lipsa acuta de personal tehnic calificat care sa le administreze. Astfel, aparatura de mii de euro achizitionata in cadrul laboratoarelor din fonduri europene nu poate fi exploatata optim.

Daca unele laboratoare nu au personal calificat, altele nu au acreditare. "Noi avem aparatura moderna, costurile de mentenanta a acestora sint mari si nu stim cit o sa ne mai descurcam. Marea problema e ca avem nevoie de mai multi chimisti care sa le administreze. Noi avem multe laboratoare acreditate RENAR, care ar putea presta servicii pentru terti, servicii de analize pentru care am putea percepe bani. Avind aparatura si mai multi chimisti, am putea sa facem fata cheltuielilor", a declarat Costel Samuil, seful Departamantului universitar de cercetari agricole din cadrul USAMV.

Acesta a semnalat, de asemenea, faptul ca universitatea nu poate angaja personal calificat, intrucit posturile din invatamint sint blocate. Costel Samuil a marturisit ca este nevoie de inca 15 chimisti, pentru ca laboratoarele sa functioneze in ritm normal. "Pentru ca nu avem personal calificat, nu putem folosi aparatura la randament maxim, care sa le justifice achizitia. Numai la laboratorul de analize planta si sol am investit peste un million de euro", a povestit Samuil.

USAMV are zece laboratoare de cercetare, majoritatea modernizate din fonduri obtinute prin granturi de cercetare. Valoarea totala a veniturilor din activitatea de cercetare s-a ridicat in 2009 la suma de 5.128.950 lei.

Cel mai mare ecran 3D din Europa

Laboratorul de oenologie este unul din laboratoarele acreditate RENAR in cadrul universitatii si lucreaza pe analize fizico-chimice ale vinului. Laboratorul poate efectua diferite tipuri de analize privind compusii prezenti in vin si alte bauturi alcoolice. Chiar si asa, de cind a fost acreditat, laboratorul a fost foarte putin cautat de operatorii economici. Cel mai performant din cadrul USAMV este Centrul de Vizualizare Avansata, care este unic in Europa de Est.

Centrul ofera profesorilor si studentilor posibilitatea sa transforme informatii 2D in 3D, sa efectueze simulari ale diverselor activitati derulate in cadrul procesului educational, laboratoarele avind si capabilitati holografice si de teleprezenta.

Proiectul a costat 4,5 milioane de dolari, bani provenind de la o firma americana si de la Ministerul Educatiei. Acest centru este unicat in Romania si Europa, iar tehnica folosita a fost testata de armata americana in razboiul din Irak. Centrul din cadrul USAMV dispune si de cel mai mare ecran 3D din Europa.

Pregatirea implica costuri uriase

Laboratoare unicat se gasesc si la Universitatea Tehnica "Gh. Asachi". Aici, cercetarea a dus-o bine in perioada 2006-2009. Au fost create si acreditate laboratoare noi, cele vechi au fost modernizate cu aparatura unicat in urma accesarii fondurilor europene, dar si cu sprijinul bugetului national.

La Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia mediului au fost investite in laboratoarele de cercetare in jur de trei milioane de euro. Este vorba despre Laboratorul de Materiale polimerice multifunctionale inalt performante si Laboratorul pentru Tehnologii Avansate pentru Protectia Mediului si Resurse Regenerabile, unde au loc proceduri avansate pentru tratarea apelor, pentru analiza calitatii componentelor de mediu si a resurselor regenerabile.

Printre cele mai scumpe laboratoare le are Facultatea de Mecanica, respectiv Laboratorul de studiu al materialelor, unde au fost investite doua milioane de euro. Peste un million de dolari a costat si Platforma Seismica din cadrul Facultatii de Constructii, unicat in Romania. Aceasta platforma testeaza siguranta constructiilor in cazul actiunilor seismice, aceasta asigura suportul necesar efectuarii oricaror tipuri de actiuni seismice pe orice model structural. "O incercare experimentala dureaza 20-30 de secunde, insa pregatirea implica niste costuri mai mari. Un astfel de test seismic costa in jur de zece mii de euro. Cererea din partea operatorilor economici este destul de mica. Ultimul test l-am facut in aceasta primavara. Speram la o colaborare cu INCERC, sa mai preluam din comenzile lor", a declarat Mihai Budescu, seful Catedrei de Mecanica Constructiilor si reponsabil pentru laboratorul de testare seismica.

Un alt laborator de performanta din cadrul UTI este dotat cu un tunel aerodinamic. Acesta este al doilea ca dimensiuni in Romania si permite studiul privind evaluarea efectului vintului asupra cladirilor. Axinte Elena, sefa de catedra la Constructii Civile si Industriale, profesorul responsabil de acest laborator, a povestit ca laboratorul concureaza ca performanta cu cele europene, insa cererea din partea mediului economic este destul de scazuta, iar finantarea nationala este foarte redusa.

Se resimte puternic in ultimul timp reducerea de bugete pentru cercetare, nu mai exista competitii de doi ani. Cercetarea, daca nu are o continuitate, se pierde. Daca se face un hiat de citiva ani, atunci se pierde din acel colectiv de cercetare. Prin faptul ca finantarile au fost reduse in laboratoare, s-au continuat studiile la scara mai putin extinsa.

Testarile au durat doi ani

Tot pentru ca nu exista bani, unul din cele mai importante centre de cercetare din tara sta in paragina. Este vorba despre Institutul de Cercetare si Prevenire a Dezastrelor si Dezvoltare Durabila din cadrul UTI, care urma sa devina cel mai amplu proiect de acest gen din Romania.

Din lipsa de finantare, lucrarile la acest laborator au inghetat. Astfel, sub Facultatea de Constructii este amplasat un tunel impresionant unde urmau, conform proiectului, sa se faca studii ale dezastrelor naturale. "Si dezastrul cel mai mare a fost ca nu au mai fost bani. Incercam sa supravetuim, ne straduim ca domeniile reprezentative pentru cercetare sa aiba continuitate", a declarat Radu Adrian, fondatorul acestui laborator.

Ceva mai optimisti sint cercetatorii din cadrul Laboratorului metrologic de incercare si masurare a debitului de apa rece si calda de la Facultatea de Hidrotehnica, Geodezie si Ingineria Mediului, care a fost lansat cu o luna in urma. Pentru a primi omologarea, aceasta "uzina" a trecut o serie de testari care au durat mai bine de doi ani. Pe linga activitatea de cercetare, responsabilii de laborator spera intr-o colaborare cu mediul de afaceri, mai ales ca aparatura este compatibila cu apometrele digitale.

Pentru a putea face fata cheltuielilor de mentenanta, coordonatorul laboratorului a gasit o solutie pentru a reduce din aceste costuri. Au construit un bazin de apa rece sub acest laborator, unde este stocata toata energia pentru ca aparatura sa functioneze la parametrii maximali. "Noi am montat o pompa de caldura care reduce consumul de energie. Practic, acest aparat la un kilowat de energie economiseste 5 pe care ii extrage din bazinul de apa care l-am construit dedesubt, si atunci nu ne doare atit de tare cind vine factura" a declarat Dorin Cotiusca.

Decanul Facultatii de Hidrotehnica, Geodezie si Ingineria Mediului a spus ca va construi un site pentru a informa mediul de afaceri in legatura cu posibilitatile acestui laborator.

Politica inconsecventa

La Universitatea "Al.I. Cuza", dotarea laboratoarelor a inflorit in ultimii trei ani, in care cercetarea a cunoscut o perioada de progres. Prorectorul pentru Cercetare si Inovare din cadrul UAIC, prof. Gheorghe Popa, a declarat ca anul viitor se incheie majoritatea proiectelor de cercetare cu finantare nationala sau europeana, la fel si parteneriatele. "Daca nu se schimba situatia, atunci in anul 2011 vom inregistra un regres, nu vad cercetarea cu un rezultat prea incurajator anul viitor", a declarat prorectorul Popa.

El a povestit ca laboratoarele de la "Cuza" au aparatura necesara, au personal calificat, insa nu detin finantare pentru acestea. "Avem o lipsa de finantare pe produse consumabile, ne trebuie bani pentru aprovizionarea cu materiale. La chimie sau fizica, substantele sint foarte scumpe", a povestit prorectorul.

El a explicat ca reducerea de fonduri pentru activitatea de cercetare a creat o stare de nesiguranta. "Nu au mai fost competitii de doi ani in cercetare. Exista un plan national pentru cercetare care trebuie sustinut printr-un flux continuu de finantare, astfel se creeaza un dezechilibru, tinerii pleaca in strainatate si, dupa, este greu sa-i mai atragi inapoi", a declarat prorectorul Popa.

El a tinut sa precizeze ca la UAIC sint putine cereri din partea mediului economic romanesc. "Aceasta este o problema care trebuie analizata in perspectiva. Nu avem contracte pe termen lung cu operatorii economici, si asta din cauza ca exista mai multa incredere in firmele din afara decit in universitatile nationale" a explicat prorectorul Popa.

"Daca vor clienti, sa se implice"

De partea cealalta, Neculai Vitelaru, presedintele Patronatului Intreprinderilor Mici si Mijlocii – filiala Iasi, a declarat ca aceasta problema este agravata de criza economica, dar si de o lipsa de vizibilitate pe plan economic a institutiilor de invatamint superior. "Profesorii sint obisnuiti sa stea si sa vina sa li se bata la usa. Exista o economie de piata. Daca vor clienti, sa se implice, sa vina la noi sa-si expuna oferta, si atunci vor avea si clienti", a declarat Vitelaru.

O parere apropiata, dar cu ceva accente politice, are si fostul ministru al Educatiei, Cristian Adomnitei, pe vremea caruia a avut loc acreditarea si modernizarea a numeroase laboratoare de cercetare din cadrul USAMV si UTI. "Oamenii cei mai buni, oamenii care stiu meserie se vor muta in privat sau vor pleca in strainatate. Va fi o nenorocire in aceste laboratoare de cercetare, care si acum duc o lipsa de personal calificat. Pe aparatura de milioane de euro s-a asezat praful. Mai este si legea lui Funeriu care a blocat posturile din invatamint si care, practic, a distrus autonomia universitatilor. In domeniul cercetarii este si o lipsa de viziune: ce se va intimpla peste cinci ani, cine se intreaba? Cred ca 2014 va fi o nenorocire pentru cercetare", a declarat Cristian Adomnitei, care a explicat ca aceste laboratoare au nevoie de finantare pentru a produce si avea un renume.

Publicitate și alte recomandări video