1998 -2008: un deceniu de neputinta

Teatrul National "Vasile Alecsandri" este in pansamente si in cirje de zece ani. Sansele de vindecare sint minime pentru ca se prevede faptul ca schelele vor ramine pe loc inca multi ani de azi inainte. Vitezele la care a functionat procesul de restaurare si reconstructie a edificiului au fost "incet"si "foarte incet".

Pina in 2006, motivul invocat a fost lipsa banilor. In prezent, bani sint, mai exact 6.117.537 milioane de euro, imprumutati de statul roman de la Banca Europeana pentru Dezvoltare. Cu toate ca suma a fost alocata inca din 2006, anul in care si-a inceput mandatul si actualul director Cristian Hadgi Culea, lucrarile de la Teatru stagneaza din cauza birocratiei si delasarii.

Timp de doi ani nu s-a facut absolut nimic, iar pina la termenul limita de terminare a lucrarilor, decembrie 2009, a mai ramas doar un an si zece luni. Daca banii nu vor fi cheltuiti pina atunci, vor fi pierduti fara sa fi fost investiti. Gratie indiferentei, birocratiei si delasarii, o institutie emblema a Iasului risca sa piarda o sansa imensa. In citiva ani, balariile ar putea acoperi una dintre cele mai frumoase sali de teatru din Europa.

"Eu sint mina a doua"

Teatrul National este o gaura neagra pe harta edificiilor culturale din Iasi si din tara. Intrebati despre situatia in care se afla lucrarile de consolidare, institutiile abilitate sa ofere un raspuns coerent au pasat mingea de la una la alta. Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) a indicat spre Unitatea de Management al Proiectului (UMP), formatiune din cadrul MCC, infiintata pentru a gestiona procesul de restaurare a mai multor edificii culturale romanesti, printre care si teatrul din Iasi.

"Toate fondurile sint gestionate de Unitatea de Management al Proiectului. Unitatea, formata din salariati ai Ministerului Culturii, va cheltui banii proveniti de la Banca Europeana pentru Dezvoltare. Aceasta actiune va usura munca conducerii institutiei iesene. Nu va mai trebui sa isi bata capul cu contracte. Si, poate ca, in maximum doi ani, va primi teatrul gata restaurat", a declarat secretarul de stat in MCC, Virgil Nitulescu.

UMP-ul are insa o problema. Nu poate face nimic cu banii pe care trebuie sa ii aloce restaurarii teatrului atit timp cit contractul existent intre institutia ieseana si SC Iasicon SA, firma care a cistigat licitatia acum zece ani, nu este reziliat. UMP, format in martie, dar activ din vara lui 2007, a organizat deja, in noimebrie, o serie de licitatii pentru mai multe monumente istorice si culturale din tara.

"La Teatrul National din Iasi exista un contract. UMP isi va intra in atributii abia in clipa in care problema acestuia se va rezolva, iar singurii care o pot rezolva sint conducerea teatrului si firma Iasicon", spune Bogdan Trambaciu, director UMP.

Directorul teatrului, Cristian Hadji Culea, indicat de seful UMP ca principal responsabil pentru neinceperea licitatiei care ar permite reluarea reparatiilor, se pare ca are insa treburi mai importante: de doua luni lipseste din Iasi, lasind activitatea de manager in favoarea celei de regizor la Cluj. "Eu sint mina a doua. Cei de la UMP se ocupa", s-a justificat Cristian Hadgi Culea.

Intr-o convorbire telefonica ulterioara, directorul si-a amintit ca, in momentul de fata, exista o problema la teatru, iar aceasta este contractul incheiat in 1998 cu SC Iasicon SA de catre directorul de atunci al Teatrului, Ioan Holban, impreuna cu reprezentantul MCC.

Blocaj birocratic

Contractul a fost incheiat in urma unei licitatii, la care Iasicon a iesit cistigatoare, invingind oferta celorlalte cinci firme participante. La inceputul lunii noiembrie 1998, firma a inceput lucrarile. Se anunta atunci, lucru vizibil si astazi pe pancarta aflata pe unul dintre peretii teatrului, ca "Termenul de executie a lucrarilor, prevazut in autorizatie e 48 de luni, data terminarii – 72 de luni de la data inceperii".

Paradoxal, in 1894, arhitectilor vienezi Fellner si Helmer, le-au trebuit doar doi ani ca sa il ridice, in timp ce pentru reparatii nici zece nu sint destui. "S-au primit bani putini pe tot parcursul acelor ani (n.r. – 1998-2006). Firma a lucrat in functie de banii primiti de la MCC. Am avut si 2 si 3 si 5 miliarde de lei vechi. Lucrarile s-au complicat pentru ca au aparut modificari si complicatii pe parcursul anilor. S-au facut acte aditionale la contractul initial, prin care a fost prelungit", explica Ioan Holban, director al teatrului in perioada lucrarilor dintre 1998-2006.

In contract scrie negru pe alb ca Iasicon este firma constructoare pina in momentul finalizarii lucrarilor. Nu se specifica nicaieri in contract ca schimbarea finantatorului este motiv de incheiere sau de reziliere a contractului. Din acest motiv, seful firmei Iasicon, Titel Sinescu, refuza rezilierea contractului, spunind ca va actiona in judecata conducerea Teatrului. Iata blocajul pe care directorul Hadgi Culea spune ca nu are cum sa-l depaseasca.

"Nu pot rezilia contractul pentru ca nu am nici un motiv. Clauzele sint clare: se termina doar in conditiile in care firma nu isi face treaba sau teatrul nu mai primeste bani pentru finantarea lucrarilor. Am cerut consiliere juridica MCC si UMP-ului. Am trimis in luna decembrie o scrisoare oficiala la MCC", spune Hadji Culea.

Raspunsul nu l-a primit nici astazi. Hadgi Culea nu a specificat insa de ce a facut asa de tirziu demersuri la MCC. Practic, el a cerut consiliere juridica in momentul in care UMP a finalizat licitatiile pentru obiectivele avute in grija, deci cind Teatrul din Iasi pierduse deja trenul de a fi inclus pe lista primelor obiective unde incep reparatiile.

"E pacat ca nu se gaseste o solutie pentru a incepe mai repede lucrarile. Se vor pierde acesti bani si Teatrul va mai fi schele inca multi ani de-acum inainte. O sa astepte iar cu tiriita bani de la MCC. Pe mine nu m-a consultat absolut nimeni, nici macar in calitate de observator in legatura cu problemele existente", a declarat Vasile Munteanu, seful Directiei judetene pentru cultura si patrimoniu.

"Cum sa nu devina Politehnica brand al Iasului, daca Filarmonica si Teatrul nu functioneaza"

"Eu tin foarte mult la aceasta lucrare. Mie imi pot cere si miine rezilierea contractului, dar sa fie pe temei legal", spune de partea cealalta Titel Sinescu.

Intre timp, la teatru lucrarile s-au oprit definitiv din septembrie – octombrie. Firma si-a retras oamenii. In perimetrul Teatrului sint acum doar citiva muncitori, un maistru si multi maidanezi care pazesc baracile. Cele peste 6 milioane de euro stau in banca. UMP asteapta ca Hadgi Culea sa deblocheze situatia pentru a face licitatie nationala, clauza impusa de BERD la contractarea creditului.

Cristian Hadji Culea este insa plecat de mai bine de o luna in concediu: monteaza "Nebunii fatarnici" la Cluj, de unde va veni abia in martie. Sinescu asteapta o minune: sa fie lasat sa se apuce tot el de lucrari. Dirigintele de santier, cel care a supervizat lucrarile timp de zece ani, Victor Simionescu, nu mai are loc de munca din toamna.

Dupa ce timp de o saptamina, in discutiile cu ziaristii, au parut dezinteresati de soarta Teatrului, reprezentantii MCC par dintr-odata mai preocupati: "Problema va fi rezolvata. Domnul Sinescu va accepta rezilierea contractului. Totul va fi pe baza legala. Saptamina viitoare vom avea o intilnire", a declarat vineri secretarul de stat Virgil Nitulescu.

"Cei de la MCC dau dovada de amatorism, si de un management defectuos. Pe ei nu ii intereseaza ce se intimpla la Iasi. La Teatrul National ar trebui sa fie un manager care sa fie un iubitor de cultura in primul rind. Insa Cristian Hadgi Culea nu a demonstrat asta pina acum. Daca ar fi iesean, iar vecinii i-ar bate obrazul, poate ca i-ar pasa. Luni voi depune o interpelare in Parlament, in care voi cere Ministerului Culturii sa explice situatia Teatrului National. Cum sa nu devina echipa de fotbal Politehnica brand al Iasului, daca Filarmonica si Teatrul nu functioneaza", a spus deputatul PD-L Petru Movila.

Ce s-a restaurat pina acum la Teatru

Timp de zece ani, din cele aproximativ 90 de miliarde lei vechi date de MCC, la Teatrul National din Iasi s-a refacut fundatia, componenta de consolidare, canalizare, cladirea anexa care adaposteste sala "Uzina cu teatru", o parte din acoperis, sala studio "Teofil Vilcu" si sala de balet.

Ansamblul Teatrului e structurat in patru corpuri: teatrul vechi, zona de mijloc, Opera si birourile. La teatrul vechi, infrastructura si suprastructura sint restaurate in proportie de 80%, insa la partea de finisaj nu s-a facut nimic, dupa cum ne-a spus dirigintele de santier de la Teatrul National, Victor Simionescu. La Opera si corpul de mijloc mai sint de restaurat acoperisul si finisajul. Corpul cu birourile este, asa cum zice Simionescu, "neatacat deloc".

"Cele sase milioane de euro ajung doar pentru a termina cladirea teatrului,  insa mai este mecanica de scena, lumini, sonorizare. Mai sint necesare inca 3-4 milioane de euro si pentru partea aceasta care nu a fost introdusa in proiectul initial", explica Titel Sinescu.

Singura zona in care s-a lucrat la interior este Opera. Insa, cind vine vorba de sala si de acustica, lucrurile se complica si mai mult. Acolo trebuie sa se lucreze cu mare grija. Din cite ne-a povestit Ioan Holban, daca se greseste ceva la pereti, la compozitia varului, acustica salii va avea de suferit.

In plus, si inlocuirea scenei, veche de peste 100 de ani, implica experti, care nu exista in Romania, si munca migaloasa, care necesita mai mult de un an. Astfel incit, oricum ai lua-o, timpul pina la finalizarea lucrarilor este mult mai mare decit cel ramas pina in decembrie 2009.  

Publicitate și alte recomandări video