De la UE citire: Capre pentru a scapa de saracie

Peste 17 mii de capre cresc in gospodariile din Vrancea, in special in localitatile din zona de deal. Desi normele Uniunii Europene incurajeaza cresterea caprinelor, in judet nu exista nici o societate specializata in procesarea laptelui de capra. Lina caprelor se foloseste in Vrancea doar in gospodarii pentru perne si saltele. In strainatate, produsele din lapte de capra sint adevarate delicatese care se vind de la trei euro in sus. Deocamdata, laptele de capra nu este supus cotelor de impozitare, dar crescatorii de caprine nu sint inclusi in subventiile stabilite de Guvern. Mai marii din Ministerul Agriculturii spun ca pentru agricultorii locali, cresterea caprelor poate reprezenta o sansa in competitia cu agricultorii din UE, dar si o posibilitate de a scapa de saracie.
Capra, considerata animalul de linga casa saracului, poate deveni o adevarata afacere. Consumul mic de hrana si productia mare de lapte sint principalele atuuri pentru cei care se hotarasc sa creasca acest animal. In plus, in tara laptele de capra nu este supus cotelor de impozitare. Statistica efectuata de catre Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala arata ca in Vrancea, in acest moment, efectivul de capre este de peste 17 mii de capete. Numarul lor este in crestere fata de ceilalti ani, in care efectivul nu depasea 12 mii de capete in intregul judet. Localitatile cu cele mai mare numar de capre sint cele din zona de deal a judetului, cum ar fi Fitionesti cu 1061 de animale, Jaristea cu peste 700 de capete, Paunesti cu 635 de capete si Ruginesti cu 510 capre. Numai in acest an exista peste 3000 de ieduti fatati, destinati cresterii, care au repopulat efectivul de capre din judet.
Cea mai mare problema a crescatorilor de capre este faptul ca in judet nu exista nici un procesator de lapte de capra si nimeni nu colecteaza lina obtinuta de la aceste animale. In plus, crescatorii de capre nu beneficiaza de subventii care sa incurajeze cresterea si valorificarea animalelor. Foarte multi crescatori de capra au si oi in gospodarie si amesteca laptele obtinut. Peste hotare produsele din lapte de capra sint considerate adevarate delicatese si pretul lor este destul de piperat chiar si pentru cele mai pline buzunare. „Deocamdata, crescatorii de capra nu primesc subventii din partea statului. Speram ca odata intrati in Uniunea Europeana situatia sa se schimbe. Oricum, numarul de capre este in crestere in judetul nostru. In ceilalti ani, aveam cite 12 mii de capre, iar anul acesta numarul lor depaseste 17 mii”, ne-a declarat Maria Panait, de la serviciul zootehnic al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala.
Din efectivul de peste 17 mii de capete, aproape 12 mii sint capre adulte si peste 600 tapi. Cu toate ca tapii sint in inferioritate numerica, crescatorii de animale nu se pling de lipsa de productivitate, avind in vedere ca numai in acest an au fost adusi pe lume peste 3000 de iezi.
Laptele de capra, asemanator cu cel matern
Crescatorii de capre din judet au obtinut, in medie intre 140-170 de litri de lapte pe cap de animal. O capra consuma pe zi, in perioada de pasunat, 4-6 kilograme de masa verde, iar iarna un kilogram de fin amestecat cu coceni sau alte uscaturi si 2-3 kilograme de furaje grosiere, adica fin si paie amestecate, la care se adauga si un kilogram de furaje cereale. Capra produce de 10-20 de ori mai mult lapte decit propria ei greutate corporala, comparativ cu vaca care produce de numai 6-8 ori mai mult. Laptele de capra are un continut ridicat de grasime, intre 3,5 si 5,2 %. Sub raportul compozitiei, laptele de capra se aseamana cu cel matern si este recomandat ?n hrana copiilor sugari.
Rasele de capre crescute in Vrancea nu sint recunoscute de catre specialisti. Cu toate ca in tara se cresc chiar si capre de Angora, acestea nu cresc si in curtile vrincenilor.
Singura societate care colecteaza lapte de capra, pe care, ulterior, il foloseste pentru obtinerea produsului Feta Capra, este o societate care detine capital american, Lacto Baneasa SRL, din localitatea Baneasa. Respectivul produs este destinat exportului ?n Statele Unite ale Americii. Feta Capra este produsa din 80% lapte de capra si 20% lapte de oaie. Pe piata romaneasca, acest produs rafinat se gaseste mai rar, iar pretul la care poate fi cumparat este de aproximativ 120 de mii lei pentru un kilogram.
Cea mai apropiata firma care se ocupa de cresterea caprelor de Angora este la Braila. Firma are 57 de capre care produc cantitati insemnate de fibra folosite in industria textila, in special pentru tesaturile de finete.
Caprele de Angora nu solicita o ingrijire speciala, cu exceptia mentinerii lor in padocuri foarte curate. Cind sint scoase la cimp trebuie sa fie ferite de orice planta agatatoare spre a nu le degrada fibra. Caprele Angora sint o adevarata afacere si produc intre 2 – 4,5 kg de fibra. Ele nu exceleaza prin lapte, insa sint si exemplare care dau peste 500 de litri pe an. Specialistii Directiei pentru Dezvolatare Rurala Vrancea vor sa se ocupe de introducerea acestei specii si la noi in judet, in cazul in care se vor arata crescatori interesati. Specialistii spun insa ca stimularea cresterii caprinelor in sectorul privat necesita ?ntocmirea si aplicarea unor programe care sa vizeze insamintarile artificiale la capre, imbunatatirea conditiilor de nutritie, ?ntretinere si ?ngrijire a caprinelor, dotarea exploatatiilor zootehnice cu echipamente specifice de crestere si exploatare, dar si stimularea organizarii crescatorilor care detin efective mari ?n forme asociative profesionale. Iar toate acestea nu se pot face fara bani. (Anca GIRNEATA)

Publicitate și alte recomandări video