"NATO si Uniunea Europeana trebuie sa ramina deschise pentru noile democratii din estul Europei care fac optiunea potrivita"

Bill Clinton a tinut sa precizeze, la inceputul discursului tinut joi 15 aprilie, la San Francisco, ca tinta atacurilor NATO nu este poporul sirb, care este de asemenea "o victima a acestei tragedii". "Impreuna cu ceilalti 18 membri ai Aliantei, ne aflam in Kosovo pentru ca dorim sa oprim masacrele si purificarea etnica; pentru ca dorim sa construim o Europa stabila, unita, prospera care sa includa Balcanii si vecinii lor si pentru ca nu vrem ca secolul XXI sa fie dominat de o imperechere sumbra a armelor moderne si a vechii uri etnice, rasiale si religioase. Nu putem doar privi cum sute de mii de oameni sint brutalizati, ucisi, alungati de la casele lor, iar istoriile familiilor lor sterse, si toate acestea in numele mindriei si puritatii etnice" a afirmat in continuare presedintele. El a aratat ca, in Kosovo, NATO "a trebuit sa reactioneze mai repede, pentru ca atrocitatile sa inceteze si democratiile din vecini sa nu fie coplesite de refugiati si sa demoralizaeze din cauza neparticiparii aliatilor. Albanezii din Kosovo ar deveni un popor fara patrie, o povara pentru tarile vecine, un magnet pentru ideologii radicale, un teren pentru o permanenta stare de razboi in Balcani", a mai spus Clinton, explicind astfel actiunea NATO.
"Atunci cind ne-am decis sa lansam atacul aerian, dupa ce Milosevici a refuzat pacea, am crezut ca exista cel putin o posibilitate ca determinarea noastra sa-l faca sa dea inapoi, asa cum a mai facut si in trecut. Dar am inteles de asemenea cu claritate ca cei 40.000 de soldati si cele 250 de tancuri, aflate in si in jurul Kosovo, vor fi folositi pentru a intensifica represiune", a spus seful Casei Albe. El a mai precizat ca "la inceputul operatiunii ne-am concentrat asupra apararii antiaeriene sirbe deosebit de moderne, pentru a reduce riscurile pentru pilotii nostri. Desi o parte din acest sistem mai exista, pilotii NATO pot zbura 24 de ore din 24, nu numai noaptea. Am lovit aparatul de represiune al Serbiei, infrastructurile care-l sustin. Am distrus toate rafinariile Serbiei, jumatate din capacitatea ei de a produce munitii. Am atacat poduri, cai ferate si retele de comunicatii pentru a-i reduce capacitatea de aprovizionare, intarire si de control al fortelor sale in Kosovo. Acum ne concentram mai ales asupra fortelor in sine, lovind tancuri, artileria, vehiculele blindate, avioane si rachete".
"Asa cum au declarat aliatii de mai multe ori, Milosevici ar putea pune capat bombardamentelor NATO daca va satisface urmatoarele conditii: unu – fortele de securitate sirbe trebuie sa paraseasca provincia, doi – refugiati din Kosovo sa poata reveni, trei – sa se creeze o forta internationala de securitate pentru a-i proteja pe toti kosovarii, inclusiv minoritatea sirba de-acolo in cadrul procesului care se va finaliza cu autoadministrare. Daca Milosevici refuza, campania noastra militara va continua sa distruga cit mai mult din forta sa militara pentru ca,pe zi ce trece, capacitatea lui de represiune sa se reduca. In ultima instanta, el trebuie sa aleaga: fie sa-si reduca pierderile, fie sa piarda puterea de a domina Kosovo. In ceea ce priveste NATO, sintem pregatiti sa continuam acest efort atit cit este necesar pentru a ne realiza obiectivele. Agenda noastra va fi determinata de obiectivele noastre si nu invers", a aratat Clinton.
"Kosovo, a precizat presedintele, nu este singurul caz din regiune. El este inconjurat de natiuni cu provocari similare ale istoriei si diversitatii. Singura diferenta astazi este ca ele, respectiv Albania, Macedonia, Bulgaria, Romania si Bosnia, cel putin se straduiesc sa realizeze viziunea unei democratii multietnice pe care Milosevici vrea sa o ucida".
"Potentialul existent pentru izbucnirea unui conflict etnic a devenit poate cea mai mare amenintare pentru unul din interesele noastre majore: tranzitia fostelor tari comuniste spre stabilitate, prosperitate si libertate" – a aratat presedintele.
In continuare, Clinton justificat interventia din Kosovo prin dorinta de stabilitate: "Deoarece stabilitatea este importanta pentru securitatea noastra, dorim sa edificam o Europa pasnica, nedivizata si libera, o Europa in care tinerii americani nu vor mai trebui sa lupte si sa moara din cauza nebuniei si lacomiei altora".
"Cine va determina viitorul acestei parti a lumii? Cine va furniza modelul pentru felul in care popoarele care s-au eliberat de comunism sa-si solutioneze problemele lor legitime? Va fi oare Milosevici? Sau va fi o natiune ca Romania care-si edifica democratia si respecta drepturile minoritatilor sale etnice? Sau Ungaria care a acceptat ca ungurii etnici pot trai dincolo de granitele ei in conditii de securitate si libertate? Sau Macedonia care se straduieste sa mentina o societate teleranta, multietnica, in conditii de presiuni inimaginabile exercitate de costurile umane si economice impuse de politica lui Milosevici? Nu putem permite ca viziunea lui Milosevici, de ura, violenta si cinism, sa devina predominanta. Dar daca dorim cu adevarat un viitor mai tolerant pentru Balcani si pentru intreaga Europa de sud, trebuie sa ne supunem eforturilor lui si sa oferim o viziune caruia vom lua si noi parte", a mai spus presedintele SUA, referindu-se in special la problema balcanica.
In ce priveste inependenta provincie Kosovo, Clinton si-a exprimat scepticismul, spuind ca "eu cred ca nu este cel mai bun raspuns. Provinciei ii lipsesc resursele si infrastructura pentru a fi independenta. In plus, vecinii Iugoslaviei, de multa vreme amenintati, considera ca un Kosovo independent ar fi instabil si ca aceasta instabilitate va fi contagioasa".
"In sfirsit, trebuie sa ne amintim ca principiul pentru care luptam in Balcani este cel al unei democratii largi, multietnice si tolerante – a spus presedintele. Trebuie sa luptam impotriva ideii ca un stat trebuie sa aiba in exclusivitate caracter etnic. Unii cred ca cea mai buna cale pentru a solutiona problemele provinciei Kosovo, precum si ale Bosniei si Serbiei este de la modifica granitele si a muta astfel popoarele in asa fel incit sa reflecte deosebirile lor etnice. Cred ca este gresit. Este o problema cu o complexitate deosebita care, odata inceputa, nu s-ar mai termina. Pentru fiecare plingere rezolvata, va aparea alta noua. Pentru fiecare comunitate deplasata intr-un loc nou, va fi deplasata o alta comunitate. Daca vom alege acest curs, vom asista la aparitia unor state neviabile pe baze etnice,, din ce in ce mai mici, in continua farimitare si care vor crea presiuni pentru noi razboaie, noi purificari etnice, politice de represiune si razbunare. Cred ca lucrul de care avem cel mai putin nevoie in Balcani este o mai mare balcanizare. Problema care se pune astazi este daca Serbia si Kosovo, precum si celelalte state din regiune, vor face parte din noua Europa. Cea mai buna solutie pentru Kosovo, Serbia, Bosnia, Croatia, Macedonia si toate celelalte tari din sud-estul Europei nu este modificare nesfirsita a granitelor lor, ci o mai mare integrare intr-o Europa in care este importanta suveranitate, dar in care granitele devin din ce in ce mai deschise si mai putin importanmte in sens negativ".
Incercind sa schiteze un plan pentru viitor, Clinton a afirmat ca "trebuie sa vedem cum vor arata Balcanii, Europa de sud-est, de fapt intreg continentul european peste 10 sau 20 de ani. Ar trebui sa incercam sa facem pentru Europa de sud-est ceea ce am facut pentru Europa occidentala dupa ce de-al doilea razboi mondial si pentru Europa centrala dupa razboiul rece – sa ajutam popoarele de-acolo sa-si cladeasca o regiune de democratii multietnice, o comunitate care sustine standardele drepturilor omului, o comunitate in care granitele sint deschide schimburilor economice, in care natiunile colaboreaza pentru a elimina spectrul razboiului".
"Trebuie sa ne intensificam eforturile si sa colaboram cu Uniunea Europeana si institutiile financiare internationale, sa mobilizam mai mult sprijin pentru aceste tari. Si va trebui sa conditionam acest ajutor, asa cum am facut pentru Europa occidentala cu 50 de ani in urma, printr-o colaborare mai strinsa intre beneficiari si o noua conceptie privind suveranitatea lor. Aceasta va insemna un angajament american permanent, impreuna cu aliatii nostri europeni, vechi si noi. Aceasta va insemna sa deschidem larg portile unor institutii ca NATO si Uniunea Europeana pentru noile natiuni care fac optiunea cea buna", a mai afirmat Clinton.
Acesta a mai subliniat ca democratiile din regiune nu vor fi niciodata in siguranta cu o tiranie beligeranta in apropierea lor. Clinton a precizat de asemenea rolul Parteneriatului pentru pace, o forta multietnica ce va proteja populatia din Kosovo.
Concluzionind, presedintele SUA a afirmat ca "razboiul balcanic care a inceput in Kosovo acum 10 ani, trebuie sa se sfirseasca in Kosovo".

Publicitate și alte recomandări video