7 buruieni de leac ale verii

Iarba de soaldina, Sedum acre, poate fi intilnita pe pajisti si locuri nisipoase. Prepaeratele din iarba de soaldina scad febra si diminueaza durerile. De asemenea planta are proprietati diuretice. Este utilizata mai ales sub forma de infuzie. In cosmetica iarba este folosita pentru tratarea acneei prin aplicarea plantei sfarimate direct pe fata sub forma de masca.
Iarba grasa, Portulaca oleracea, este raspindita peste tot locul. Planta ajuta la coagularea singelui avind proprietati coagulante. Este emolienta si depurativa insa are si prorietatea de a elimina viermii intestinali. Iarba grasa este si antiscorbutica. Este utilizata in tratamentul cistitei, a litiazei renale, inflamatiilor digestive sau constipatiei. Iarba grasa este un bun antiinflamator avind recomandari in tratarea inflamatiilor cailor respiratorii. Datorita mineralelor pe care le contine planta este utilizata si in tratamentul scorbutului.

Iarba mare, Inula helenium, este o planta care are proprietatea de a fi un adevarat reconstituent – ajuta la refacerea tesuturilor pielii. Avind un continut important de mucilagii, minerale si vitamine este importanta in refacerea pielii in urma ranilor, fiind utilizate sub forma de infuzii cel mai adesea in amestec cu plante cu efect puternic cicatrizant. In cosmetica se foloseste deoarece radacina care contine ulei volatil si alte substante cu proprietati antibiotice. Utilizata sub forma de decoct ajuta la cicatrizarea semnelor pe care le lasa acneea sau porii dilatati. Pentru tenurile cu iritatii se pun pe locurile afectate comprese reci cu decoct, obtinut din 200 ml apa si o lingura pulbere de radacina, fiert pina ajunge lichidul la jumatate.
Iarba neagra, Callcina vulgaris, este un arbust tiritor intilnit mai ales in regiunea dealurilor si montana. De la acest arbust sint utilizate partile aeriene care au proprietatea de a fi astringente si antiseptice ale cailor urinare. Continutul de flavonide provoaca o vasodilatatie renala marind diureza. O alta substanta continuta in aceasta planta actioneaza ca dezinfectant si antiinflamator renal. Si, nu in ultimul rind, florile arbustului sint folosite contra tusei, reumatismului si in litiaza renala.

Iarba rosie, Polygonum persicaria, poate fi culeasa din locuri mlastinoase, la marginea apelor curgatoare. Este una dintre plantele medicinale careia nu i se cunosc inca toate substantele continute. Este utilizata sub forma de ceaiuri sau pulbere ca astringent, antihemoragic, vulnerar, diuretic, antiscorbutic si in curatirea ranilor.

Iarba sarpelui, Echium vulgare, este o planta care creste spontan, in locuri virane si finete, cu flori albastre si frunze verzi cu perisori. Aceasta iarba de leac nu poate fi cultivata si o gasim numai in zone nepoluate sau cu poluare foarte mica. De la iarba sarpelui se recolteaza partile aeriene inflorite, pe timp frumos si se usuca la umbra in poduri acoperite cu tabla.  Principiile active ale plantei sint consolidina, rezine, mucilagiile, acidul tanic, sarurile de potasiu si calciu. Datorita acestor substante iarba sarpelui are proprietati calmante, antiseptice, sudorifice, emoliente si cicatrizante fiind utilizata in medicina umana culta si empirica. In medicina umana infuzia de iarba sarpelui este folosita mai ales in diaree si dizenterie dar poate fi utilizata si in anemii. De asemenea iarba sarpelui este si un depurativ foarte puternic, stimuleaza lactatia si regleaza atonia intestinala si tensiunea arteriala.

Iarba fiarelor, Vinacetaxicum hiruin dinaria, o regasim prin paduri si poieni sau zavoare, in livezi si finete. Principiile active continuite in planta au efecte diuretice si diaforetice, fiind utilizata in homeopatie. Medicina populara o utilizeaza in tratamentul hidroptiziei, afcetiuni cutanate, scrofulozei. Extern este utilizata in tratarea ranilor, planta fiind aplicata direct pe bube iar puful semintelor pe taieturi si rani deschise.