Romania in 2012: Pe marginea prapastiei

Rafuielile politice din ultima perioada au afectat serios imaginea Romaniei in ochii investitorilor si ai intregii lumi. Moneda nationala are o pozitie fragila in raport cu euro si cu alte valute. Au fost deprecieri puternice, de la o zi la alta, cu mult peste deprecierea monedelor vecine. Astfel, de la 1 iulie pana in ziua referendumului, leul a pierdut aproape 4%. Din nefericire, acesta poate fi doar inceputul.

Sa incercam sa urmarim «trendul» Produsului Intern Brut al Romaniei, asa cum se vede acesta din estimarile agentiilor de rating, ale institutiilor financiare sau ale Comisiei Europene. Conform Institutului National de Statistica, anul trecut am avut un PIB de aproximativ 579 miliarde de lei (136 miliarde euro, la un curs mediu de 1euro#4,24 lei), in crestere cu 2,5% fata de anul 2010. De la prognozele optimiste de anul trecut, de 3,7-3,8% crestere pentru 2012, estimari care apartineau FMI sau BERD, trecand pe la agentia Moody’s, care in ianuarie considera ca putem salta cu 2,1% (printre argumente: nivel redus al datoriei de stat ca procent in PIB, acces la finantare externa) am ajuns la 1,4% (mai 2012 – Comisia Europeana) si chiar 0,8% (BERD – iulie 2012). Chiar si comisia de prognoza subordonata Guvernului ne anunta in aprilie ca vom creste doar cu 1,7%. De la "perspectivele promitatoare de crestere pe termen mediu" (Moody’s), in rapoartele privind Romania schimbarea regimului politic incepe sa aiba o tot mai mare importanta. Este normal, un guvern de stanga care se pregateste de alegeri in toamna nu se va da inapoi de la cresteri salariale, de pensii, scaderi de taxe etc.   

Cum un necaz nu vine niciodata singur, o parte importanta din productia agricola va fi compromisa de seceta.  Se discuta de un minus de 20-30%, dar sunt specialisti care afirma ca scaderea ar putea fi mai importanta, in conditiile in care seceta continua. "Norocul" ar fi ca in ultimul deceniu, ponderea productiei agricole in PIB a scazut de la 10% la aproximativ 6%, deci efectul secetei e ceva mai redus. Numai ca atunci cand, asa cum am aratat, estimarile la jumatatea anului au ajuns si la 0,8%, e clar ca putem plonja la nivelul zero. Astfel, de la un plus de 22 de miliarde de lei (cresterea de 3,8% a PIB) putem ca pana la urma sa nu mai avem nimic. Si cum cursul mediu euro/leu va fi mai mare, valoarea PIB-ului in euro va fi sub cea de anul trecut. Pentru ca leul nu s-a devalorizat excesiv in ultimii ani, reusisem in 2011 ca PIB-ul de 136 miliarde euro sa-l egaleze pe cel din 2008, de dinainte de criza.

Situatia politica instabila nu s-a vazut numai in cursul de schimb. Riscul de neplata a datoriei externe a Romaniei a crescut. In momentul de fata am ajuns sa fim "cotati" cu un risc de 25% la datoria pe termen de 5 ani, in crestere (in primul trimestru eram la aproximativ 20%). Vecinii unguri stau putin mai rau la acest capitol (30%), dar ei sunt in scadere, iar noi in urcare. Noi derapaje constitutionale sau institutionale la Bucuresti nu ar face decat sa conduca la repetarea scenariului prin care a trecut Ungaria, unde forintul a pierdut 18% (in numai patru luni). Intr-un context complicat, dar exploziv, cu Grecia aproape de iesirea din zona euro, cu Portugalia si Spania intr-o situatie economica dificila (25% somaj in Spania, unde lucreaza foarte multi romani, inseamna un efect direct pentru noi), cu cresteri modeste in zona euro si cu economii europene emergente care se contracta (Slovenia, Croatia, Ungaria) ar trebui ca de la Palatul Victoria sa avem o guvernare la "milimetru". Si nu una facuta cu militari pensionati la 40 de ani care bat cu pumnul in masa pentru a cere pensii cat trei salarii medii. 

Cu masuri economice anuntate abia pentru anul viitor, care oricum au nevoie de aprobarea creditorilor internationali (FMI, Comisia Europeana, Banca Mondiala), sub presiunea pietelor financiare si intr-o foame mare de cash pentru salarii si pensii, sunt posibile mai multe scenarii care se misca intre doua extreme. Varianta optimista ar fi ca rafuiala politica sa se potoleasca pana la alegeri (ne referim la "ofensiva" soldata cu desfiintari de institutii prin ordonanta de urgenta  si incalcari ale legii, si nu la loviturile de zi cu zi din viata politica), iar increderea investitorilor si a intregii Europe sa fie partial recastigata. In aceste conditii, 2012 se poate incheia cu o mica crestere. Scenariul pesimist ar fi ca derapajele sa continue, caderea leului sa nu se opreasca, dobanzile la imprumuturile Romaniei sa urce, iar Guvernul Ponta, sau care va mai fi in decembrie, sa incheie anul in genunchi.

Cand au fost scrise aceste randuri sectiile de votare erau inca deschise. In mod normal, ar trebui ca, indiferent de rezultatul referendumului, indiferent cine va fi de luni la Cotroceni, Guvernul Ponta sa nu-si bata joc de firava stabilitate mentinuta cu greu in ultimii trei ani.