Viata secreta a universului (II)

miercuri, 10 noiembrie 2010, 18:23
4 MIN
 Viata secreta a universului (II)

Niels Bohr spunea: "Faptul ca o afirmatie este sau nu adevarata nu depinde de masura in care aceasta corespunde adevarului absolut, ci de masura in care este compatibila cu propria ta experienta" (p. 23), afirmatie pe care nici Einstein n-a putut s-o infirme, desi nu era de acord cu ea. Aceasta inseamna ca nu exista o realitate absoluta, ci fiecare percepe propria realitate. Oamenii de stiinta sint obligati sa conceada ca gindirea rationala nu poate sa inteleaga complet realitatea, astfel incit trebuie sa ne adecvam modul de gindire, metodele si sa ne schimbam principiile. Nu mai avem de ales…

Amy Corzine crede ca avem multe de invatat din ritualurile triburilor stravechi si ca exista in intreaga lume o retea de locuri sacre, legate prin canale energetice. Acestea ajuta comunitatile, legind membrii sai prin fire nevazute, si evita entropia sociala. "Realitatea nu mai este ce-a fost", afirma ea, constiinta a evoluat, meditatia bate tehnologia, puterea creatoare a mintii e infinita, clarviziunea reprezinta o "normalitate" uitata, lumea e iluzorie s.a.m.d. In acest sens, inteleptul indian Ramana Maharishi spunea ca "ceea ce numim «lume» e doar un gind. Cind lumea dispare, adica atunci cind nu exista gind, lumea cunoaste fericirea" (p.79). In general, filosofii hindusi considera ca observatiile noastre bazate pe perceptia lumii concrete ne poarta spre maya, spre iluzie, si nu spre realitate, lucrurile nefiind deloc ceea ce par.

Orientul pare a detine o mai buna cunoastere a inconstientului, Occidentul pretuieste mai mult constientul. Dar viitorul lumii depinde de uniunea acestor doua tipuri de gindire. Aceasta poate duce la o dezvoltare mai buna a intuitiei si la dezvoltarea constiintei superioare, caci intelectul arata doar una dintre fetele adevarului. Acum insa intelege si el ca, in microcosmos, particulele, care sint totodata unde, se pot afla in mai multe locuri concomitent, schimbindu-si instantaneu locul cu alte particule, aflate la ani-lumina distanta si pot chiar sa calatoreasca inapoi in timp. Orice corp perceput ca solid nu e de fapt decit un cimp de energie, sintem retele de cimpuri energetice. Or, noi transformam toate acestea in mit si astfel dam sens existentei noastre, pentru ca si miturile mai mult infasoara decit exprima o parte de adevar.

Fiecare dintre noi are un univers launtric care poate fi explorat. Acesta este la fel de profund, de vast si de plin de mistere ca spatiul cosmic, pe care unii il exploreaza cu ajutorul structurilor religioase, altii nu. Religia cea mai stiintifica din lume este, probabil, budismul. Budismul considera ca ceea ce numim minte de fapt nu exista. Ea nu e decit o perceptie pasagera, activata atunci cind un obiect aflat in afara noastra ne stimuleaza unul dintre simturi. Noi confundam mintea cu "interactiunea mentala continua cu obiecte senzoriale". Dar totul nu e de fapt decit un flux de stari temporare care se schimba de la o clipa la alta.

In schimb, mintea pura si iluminata este infinita si poate fi orice, oriunde, oricind. Ea se afla in interdependenta cu natura. De aceea, William Gardner spunea ca „ar trebui sa ne dezvoltam un simt comun al apartenentei la viata marii fiinte planetare care ne-a dat nastere" (p. 107). Ne aflam cu lumea noastra intr-o relatie de simbioza, dar acum ii facem mult rau si, practic, ne autodistrugem. De aceea tinjim sa ne regasim natura primordiala, sa revenim "acasa". Se pare, de asemenea, ca nu exista un singur tip de constiinta, care nici el nu se situeaza la nivelul creierului. Corpul, de pilda, poate fi considerat o alta forma a constiintei, o extensie a mintii. Aceasta forma de constiinta reactioneaza puternic la emotii. Avem, desigur, mai multe corpuri, unele subtile, interdependente, dar fiecare are un alt nivel de constiinta.

Viata vine de dincolo de corp in individualitatea noastra, nutrita de o individualitate mai larga. Omul primeste viata intorcindu-se catre izvorul unei vieti mai inalte, asa cum floarea-soarelui se intoarce dupa soare. Bolile rezulta din pierderea armoniei, iar primul leac este iertarea. Lumea a cultivat prea mult timp o perspesctiva primejdios de fragmentata, abandonind cunostintele traditionale. Acum nu facem altceva decit sa culegem roadele a ceea ce am semanat. Stiinta face parte din revelatie.

Sint demne de retinut cele cinci axiome fundamentale taoiste: – Legile naturale guverneaza universul si toate fiintele care-l populeaza, inclusiv oamenii; – Universul este armonios si bine organizat. Cind traim in conformitate cu legile sale, traim in armonie cu el si cu natura; – Schimbarea este singura constanta in universul nostru dinamic; in cadrul acestuia, stagnarea provoaca boala; – Toate lucrurile din universul nostru sint legate si, asadar, interdependente; – Fiintele umane sint strins legate si influentate de toate fatetele lumii noastre.

In Evanghelia dupa Toma, Iisus spune ca regatul ceresc este raspindit pe fata pamintului si totusi oamenii nu il vad. Prin urmare, ori invatam sa traim impreuna ca frati, ori vom disparea pur si simplu. Atit cimpul electric, cit si cel magnetic sint, de fapt, niste abstractii inventate de oamenii de stiinta pentru a intelege capacitatea electricitatii si magnetismului de a actiona la distanta. De fapt, totul este rezonanta electromagnetica, in armonie cu cristalele din care sintem alcatuiti, considera autoarea. Chiar si vidul are fluctuatii, a caror energie medie corespunde unei jumatati din energia unui foton. Deci calea de urmat pare sa fie o reintoarcere la natura, la pamint, la noi insine, si asta in liniste si in armonie. Rabindranath Tagore spunea ca "marele adevar este o mare tacere".

Comentarii