Pe aripile vintului

* Drapelul tarii noastre este – o stiu si copiii de gradinita – tricolorul: rosu, galben si albastru, se inalta ca un astru gloriosul meu popor etc. Cu toate astea, cine s-a uitat la televizor in ultima perioada a ramas cu impresia ca tara noastra in forma de peste lat, de calcan, are culoarea galbena. Pe la inceputul lunii si al anului ea a fost galbena, saracuta, de la codul galben de ninsori, dupa aia a devenit galbena de la codul galben de viituri, iar acum e galbena de la codul galben de vint. Si de la culoarea electorala a partidului domnilor Tariceanu, Sica Orban, Patriciu sau Norica Nicolai (despre care ati putea spune ca nu este chiar-chiar un domn, ci mai degraba o doamna, dar asta mai putin conteaza). Prin urmare, una peste alta (exprimare foarte potrivita), a fost vint, a fost vijelie, din nou au zburat crengi si copaci, din nou au cazut peste masini etc. Bine ca n-a fost cod rosu, culoarea PSD, ca naiba ne lua. Despre modul in care mai multi cetateni ai patriei s-au confruntat cu fortele naturii, in urmatorul grupaj de stiri:

* Citiva copii, colegi de jocuri nevinovate, specifice virstei lor fragede, inaltau un zmeu mare, frumos colorat si cu coada lucioasa, pe toloaca de linga satul lor de domiciliu. Exact atunci a inceput sa bata si vintul, spre bucuria lor. Spre disperarea lor, vintul a batut putin cam prea tare. Ei au trecut la trei stinjeni de cursa regulata Londra – Bombay, aflata pe culoarul de zbor, la 30.000 de picioare altitudine, fiind observati in ultima clipa de pilot si ocoliti. Un pasager in virsta a facut criza de apoplexie vazind prin hubloul aparatului Boeing 747 cum unul dintre copii si-a lipit nasul de geam prin exterior, apoi i-a scos limba si a lipit o guma de mestecat pe fuselaj.

* Prin intermediul ziarului nostru, Tamara si Mirel Pestisor, impreuna cu copiii lor Romulus si Rebus, ii roaga din suflet pe fratii nostri de peste Prut care se pretind oameni de bine sa le restituie rufele smulse de vint de pe sirma din curte. Ciorapii si indispensabilii mai putin, dar in special, daca se poate, asternuturile de pat cu dantela primite cadou de nunta de la o matusa de-a lor.

* Satenii din Prapura-de-Padure au respectat dintotdeauna traditiile batrinesti lasate lor cu limba de moarte din mosi-stramosi. Datina a fost respectata si de baba Ramona Cleste, care in dimineata de dupa nunta Petronelei Vrabie cu Remus Vijoi a iesit in curte sa prezinte mesenilor ramasi treji traditionalul dans al cearsafului. Deoarece statuse toata noaptea cu urechea lipita de usa celor doi porumbei, baba Ramona n-a aflat de la televizor despre codul galben de vijelie sau despre schimbarile de la conducerea Partidului Conservator. In ciuda vintului turbat, ea n-a vrut nici in ruptul capului sa dea drumul cearsafului pe care il tinea in miini. Pina la aceasta ora, nimeni din sat nu stie pe unde o fi zburat doamna baba, dar nimeni nu-i regreta lipsa, mai ales nepotul sau, un betivan neispravit.

* Vintul a rascolit comuna Paraipani, luind cu el copaci, crengi, bucati de acoperis si mai multi conlocuitori de etnie rroma, care tineau cu miinile de pinza corturilor, sa nu le smulga vijelia. Conform presei straine, se pare ca respectivul vint a renuntat la prada lui de-abia prin Marea Britanie.

* Tot vijelia a smuls din pamint mai multi copaci din padurea Codrii Codrinului, le-a rupt crengile si i-a zvirlit in camioanele unor politicieni locali, binecunoscuti oameni de afaceri. Cel putin asa au declarat presei respectivii politicieni.

* Ultima ora! Baba Ramona Cleste a telefonat cu taxa inversa din Insulele Solomon (Solomon Islands), unde a ajuns cu tot cu cearsaf!

P.S.: A aparut prin librariile patriei volumul de povestiri umoristice "Mersul Trenurilor", de Cip Iesan, cu ilustratii de Jup. E distribuit de Polirom si, din cite spun cei care deja l-au citit, e vesel.

Publicitate și alte recomandări video