Caută 
4 MIN
Somajul, pierderea locului de munca, divortul, ratele bancare, intretinerea copiilor la studii sunt cateva din motivele de baza pentru care sucevenii cedeaza stresului si dezvolta depresie in diferite stadii. Substratul acestor probleme nu este altceva decat criza economica, spun medicii de specialitate. Comparativ cu anul trecut numarul pacientilor este mult mai mare.
"Cazurile de imbolnaviri provocate de criza economica sunt in continua crestere. Sunt foarte multi suceveni care se adreseaza cabinetelor de specialitate cu diferite forme de depresie, numarul cazurilor inregistrate fiind cu 30 la suta mai mare fata aceeasi perioada a anului trecut. Principalele cauze sunt pierderea locului de munca, ratele bancare, divortul, salariile mici, toate generate de criza economica, context in care sucevenii dezvolta depresie. Oamenii nu au fost pregatiti pentru asa ceva, deoarece nu exista programe de pregatire pentru astfel de situatii", spune doctorul Alexandru Paziuc de la Spitalul de Psihiatrie Campulung Moldovenesc.
Profilul bolnavilor afectati de criza – pacienti intre 40 – 50 de ani
Profilul general al pacientilor care ajung sa recurga la sprijinul medicilor specialisti, deoarece constientizeaza ca au o problema de natura psihica este, in general, al omului de peste 45 de ani, care nu mai face fata greutatilor vietii cotidiene fie pentru ca salariul este prea mic si este coplestit de datorii, fie ca si-a pierdut locul de munca si, implicit, siguranta viitorului. Acesti oameni nu sunt nebuni, desi asa sunt perceputi cei care recurg la consiliere psihologica, ci pur si simplu au o problema pentru care nu gasesc solutie. Potrivit doctorului Paziuc, femeile sunt cele mai afectate, statistica dovedita prin numarul prezentarilor la cabinetele medicale. Barbatii recurg intr-o prima faza la consumul de alcool.
In categoria celor afectati de depresie intra si sucevenii cu bani, patronii firmelor falimentare, cei care nu mai fac fata ratelor bancare, etc. "Femeile sunt mai responsabile, ele duc greul casei cu cheltuielile zilnice, ingrijirea copiilor, etc, context in care apeleaza mai usor la medic. Barbatii sunt cei care accepta mai greu ca au o problema si recurg de cele mai multe ori la consumul de alcool", spune Alexandru Paziuc.
Totodata, foarte multi tineri ajung la cabinetele de specialitate cu depresie. Majoritatea sunt studenti care si-au incheiat studiile, nu si-au gasit in timp util loc de munca si nu au nici sustinere financiara din partea parintilor, uneori chiar sunt coplesiti de reprosuri din partea acestora. Acestia devin agresivi in limbaj si comportament, recurg la consumul de alcool si abia in cele din urma la medicul specialist.
Tratamentul depinde de forma de depresie – doar formele grave, suicidare, sunt tratate medicamentos
Doctorul Alexandru Paziuc a precizat ca, tratamentul depresiei – pentru prima forma de boala – consta in consiliere psihologica – discutii pentru ca pacientul sa-si schimbe atitudinea si comportamentul, sa priveasca cu optimism viitorul.
Pentru o forma ceva mai avansata a depresiei – stari de panica care bulverseaza mintea pacientului incat nu poate lua decizii – se recomanda tratament medicamentos, dar care nu implica neaparat internare – tratament medicamentos in ambulatoriu de specialitate. Ultima faza si cea mai grava urmata aproape intotdeauna de tentative de sinucidere cand pacientul considera ca nu mai exista nicio sansa implica obligatoriu internare si tratament medicamentos.
Pe langa toate aceste aspecte ce tin de forme de tratament obisnuite si des intalnite, la Spitalul de Psihiatrie din Campulung Moldovenesc se aplica si alte forme de tratament.
Potrivit doctorului Paziuc, pacientului trebuie sa i se ofere sansa si ocazia sa redevina activ, sa fie reintegrat in activitate. In acest context, pacientii sucevenii beneficiaza de terapie ocupationala in atelierele de ergoterapie din spitalul campulungean, respectiv ateliere de croitorie, de ceramica, de pictura. "Terapia ocupationala ii reda pacientului increderea de sine, ii confera idea de activitate, redevine util fie prin faptul ca-si ingrijeste propriul spatiu unde se trateaza sau ingrijeste un alt pacient, fie prin activitatea din cadrul atelierelor de ergoterapie", spune doctorul Alexandru Paziuc.
"Mecanismul de reabilitare reala nu exista"
Tratamentul oferit pacientului cu diferite forme de depresie in cadrul Spitalului de Psihiatrie din Campulung – tratament medicamentos si terapie ocupationala – ii creaza acestuia o stare de bine pe perioada internarii. In momentul in care pacientul revine in mediul familial, cand situatia care a generat boala nu s-a schimbat, boala decompenseaza.
"Mecanismul de reabilitare reala nu exista. Pacientii tratati prin terapie ocupationala in spital nu-si pot continua activitatea in comunitate, deoarece nu exista locuri de munca protejate. Noi la Campulung incercam sa obtinem Serele pentru a crea locuri de munca protejate pentru ca pacientii care desfasoara activitati in cadrul spitalului sa aiba continuitate", spune doctorul Paziuc.
Potrivit doctorului Paziuc, pentru afectiunile psihice nu exista programe nationale, nici buget suficient, nici macar o statistica unitara. Mai exact, medicii de familie au propria statistica care nu se potriveste de cele mai multe ori cu cea a spitalelor de specialitate, cu a Casei de Asigurari de Sanatate sau a Directiei de Sanatate Publica.
"Trebuie implementat un program unic de informare si, totodata, trebuie sa se acorde de catre ministerul de resort atentia cuvenita afectiunilor psihice care inregistreaza cifre alarmante", spune doctorul Alexandru Paziuc din cadrul Spitalului de Psihiatrie Campulung Moldovenesc.
Sursa: Obiectiv de Suceava
Publicitate și alte recomandări video
