Cum vrea PSD să-i scape pe corupţi de cătuşe

marți, 31 martie 2015, 01:49
3 MIN
 Cum vrea PSD să-i scape pe corupţi de cătuşe

Senatorii discută, astăzi, o propunere de modificare a Codului de Procedură Penală (CPP), iniţiată de senatorul PSD Şerban Nicolae, care prevede ca suspecţii infracţiunilor de corupţie să nu mai poată fi încătuşaţi ca măsură preventivă.

Senatorul PSD Şerban Nicolae a depus la începutul anului o propunere legislativă pentru modificarea CPP, care prevede că inculpatul arestat preventiv nu este încătuşat sub nicio împrejurare, cu excepţia infracţiunilor prin violenţă şi se introduce, ca măsură preventivă, ”arestul sever”.
Proiectul s-a aflat din ianuarie în consultare publică la Senat şi a fost trimis din 16 decembrie 2014 la Guvern şi la Consiliul Legislativ pentru un punct de vedere.
Propunerea legislativă, care urmează să intre, astăzi, în dezbaterea Comisiei juridice din Senat, prevede modificarea articolului 202, alineatul 4, din CPP, prin care arestarea preventivă se face doar în două forme, arestul la domiciliu şi arestul sever, cel din urmă fiind în centre specializate, şi doar pentru fapte grave. De asemenea, la articolul 208, se adaugă un nou paragraf, potrivit căruia inculpatul faţă de care s-a dispus una din măsurile preventive prevăzute la articolul 202 alineatul 4, nu este încătuşat în nicio împrejurare, cu excepţia celor cercetaţi pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă, a celor care s-au sustras urmăririi penale precum şi a inculpaţilor care s-au opus măsurii dispuse. În plus, măsurile luate faţă de inculpatul reţinut ori arestat, în vederea deplasării în spaţiul public, trebuie să fie proporţionale cu pericolul concret pentru ordinea publică, apreciat potrivit articolului 223.

Arestul preventiv, o măsură "excepţională"

Şerban Nicolae menţionează că s-a constatat faptul că, prin terminologia uilizată în cazul măsurilor preventive privative de libertate, se creează confuzii. Astfel, se foloseşte termenul ”arest” ( arestat la domiciliu) şi respectiv sintagma ”arestare preventivă” în cazul privării de libertate, prin deţinerea în centre special destinate. ”Diferenţa nu ţine de termenii folosiţi, astfel încât nu se justifică utilizarea unor formule diferite”, se precizează în expunerea de motive. În aceste condiţii, propunerea legislativă instituie utilizarea unei singure măsuri preventive privative de libertate- arestarea preventivă – cu două forme de aplicare: ”arestul la domiciliu”, respectiv ”arestul sever”. Şerban Nicolae mai menţionează că o asemenea formă a măsurii preventive trebuie să fie una de excepţie, impusă de circumstanţele privitoare la persoana inculpatului. Potrivit acestuia, arestarea preventivă se poate impune doar în cazul infracţiunilor care presupun acte de violenţe care pun în pericol viaţa sau sănătatea şi al celor privind securitatea naţională. ”Reintroducerea sintagmei ”pericol concret” existentă în forma anterioară şi redusă la ”pericol” în forma actuală, evită confuzia între pericolul social al infracţiunii şi pericolul concret pentru ordinea publică”, se mai arată în expunerea de motive. Şerban Nicolae mai spune că în cazul în care inculpatul reţinut sau arestat, aflat în custodia forţelor de ordine, nu este recidivist şi nu este cercetat pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă, nu trebuie încătuşat şi nici supus unor măsuri exagerate, cu ocazia deplasării în spaţiul public.

 

Comentarii