Modificările începutului de an în legislaţia fiscală

                                                                                                                     Mirabela Miron

În vreme ce scopul enunţat este a­ce­la de a transforma România în „ţa­ra cu cea mai redusă fiscalitate la nivelul Uniunii Europene“, operatorii economici trebuie să aibă în vedere că la acest început de an s-au suprapus o serie de măsuri noi peste „restanţele“ privind aplicarea unor măsuri ale celui mai recent Cod Fiscal, adoptat în 2015 de către Guvernul Ponta ( în fapt pre­vederi prevăzute în mod expres a intra în vigoare la 1 ianuarie 2017, precum renunţarea la aşa-numita „taxă pe stâlp“, la supraacciza pe carburanţi sau reducerea cotei de TVA de la 20 la 19%, nivelul de dinainte de creşterea sa la 24% şi mai apoi reducerea sa graduală ). În continuare veţi regăsi o listă a principalelor modificări operate în legislaţia fiscală, aplicabile în prezent şi care se referă la impozitele datorate de firme.

Impozitul pe profit

 – scutirea de impozit pe profitul reinvestit se prelungeşte pe perioadă nelimitată;
 – este scutit de impozit profitul investit în: echipamente tehnologice, calculatoare electronice şi echipamente periferice, maşini şi aparate de casă, de control şi de facturare, programe informatice – această  facilitate s-a extins şi asupra dreptului de utilizare a programelor informatice. Practic, valoarea investiţiei se scade din profit înainte de impozitare, beneficiind în acelaşi timp şi de deductibilitatea amortizării ulterioare punerii în funcţiune a activului;
  – contribuabilii ce desfăşoară în mod exclusiv activităţi de cercetare-dezvoltare-inovare, beneficiază de scutire la impozitul pe profit pentru primii 10 ani de activitate.

Impozit specific pentru industria hotelieră şi de alimentaţie publică

Acest impozit, supranumit şi „noul forfetar“, vizează firmele care desfăşoară activităţi în sectorul turistic, restaurante şi alimentaţie publică şi se calculează în funcţie de anumite variabile, precum rangul lo­calităţii în care este amplasată u­ni­tatea, suprafaţa acesteia sau se­zo­nalitatea. Indiferent dacă sunt sau nu profitabile, hotelurile, restaurantele, barurile ori cafenelele aplică de anul acesta noul sistem de impozitare. Microîntreprinderile nu plătesc impozitul specific, acesta se aplică doar companiilor înregistrate ca plătitoare de impozit pe profit şi care desfăşoară ac­tivităţile enumerate mai sus.

Impozitul pe venitul microîntreprinderilor

Începând cu 1 februarie 2017, este considerată microîntreprindere per­soana juridică ce în anul anterior nu a obţinut o cifră de afaceri mai mare de 500.000 euro, cu păstrarea celorlalte criterii de încadrare. Impozitul pe ve­nitul microîntreprinderii este în cotă de 1% pentru cei care înregistrează unul sau mai mulţi salariaţi şi în cotă de 3% pentru cei fără salariaţi.

Depăşirea plafonului de 500.000 euro sau a procentului de 20% venituri din con­sultanţă şi ma­­nagement conduce la plata im­po­zitului pe profit din trimestrul când s-au depăşit plafoanele. Mi­cro­întreprinderile existente, cele care au un capital social de cel puţin 45.000 lei sau care îşi majorează capitalul social cel puţin la nivelul de 45.000 lei, pot opta pentru plata impozitului pe profit.

Impozitul pe venit, contribuţii sociale obligatorii

În vreme ce de la 1 februarie salariul minim s-a majorat de la 1.250 lei la 1.450 lei, regăsim în noua legislaţie fiscală şi alte modificări. Sunt scutiţi la plata impozitului pe venitul din salarii acei salariaţi încadraţi pe o perioadă de 12 luni, pentru angajatori cu activităţi sezoniere în clasificările CAEN din legea impozitului specific.

De asemenea, programatorii vor beneficia de scutire la impozitul pe venitul din salarii, indiferent de cât de mari sunt veniturile pe care angajatorul lor le câştigă anual din crearea de programe pentru calculator, renunţându-se începând cu 1 februarie la pragul de 10.000 de dolari pentru fiecare angajat impus de vechea reglementare.

  – abonamentele de sănătate su­portate de salariaţi sunt deductibile la calculul impozitului pe venit salarial într-o valoare de 400 euro an/persoană;
  – începând cu ianuarie 2017 nu mai există plafon maxim atât la calculul contribuţiei de asigurări sociale de pensii, cât şi asigurări sociale de sănătate, angajat şi angajator, pentru veniturile din salarii sau asimilate salariilor;
  – pentru persoanele fizice ce desfăşoară activităţi independente sau pentru persoanele fizice ce realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, se păstrează plafonul maximal de 5 X salariul mediu pen­tru care se datorează con­tri­bu­ţia la asigurări sociale pensii, pla­fon maximal care s-a introdus, începând cu 2017, şi pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate;
  – pentru veniturile din inves­ti­ţii (dividende, dobânzi etc.) nu se datorează contribuţia la sănătate dacă persoana fizică realizează venituri ce sunt supuse deja contribuţiei la sănătate (ve­nituri din salarii, pensii, ac­ti­vităţi independente etc). Dacă veniturile din investiţii sunt singurele venituri ale persoanei fizice, atunci se datorează con­tri­buţia individuală la sănătate, baza de calcul nemaifiind plafonată superior.

Taxa pe valoarea adăugată

După cum precizam în introducere, cota de TVA a revenit la valoarea de 19%, consacrată înainte de mă­rirea acesteia până la 24% în anul 2010, odată cu alte măsuri pre­cum reducerea salariilor bugetarilor. Totodată, în noua legislaţie s-a eliminat Registrul Operatorilor Intracomunitari (ROI), codul de TVA al tuturor persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA fiind valid, în mod implicit, în VIES. Firmele îşi pot deduce TVA pentru perioada în care au avut co­dul anulat ca urmare a declarării ca inactiv. Acest lucru nu era posibil în 2016.

Impozitul pe construcţii sau „taxa pe stâlp”

Celebra „taxa pe stâlp“ sau taxă pe construcţii speciale a fost eliminată începând cu 1 ianuarie 2017 din legislaţia românească.

Un alt lucru important de semnalat este faptul că s-au amânat cu 9 luni termenele pentru utilizarea caselor de marcat cu jurnal electronic. Astfel, contribuabilii mici vor fi obligaţi să le înlocuiască începând cu 1 august 2018, contribuabilii mijlocii vor avea această obligaţie începând cu 1 aprilie 2018, iar marii contribuabilii începând cu 1 ianuarie 2018.

Mirabela Miron este vicepreşedinte al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi – filiala Iaşi