Caută 
4 MIN
Două evenimente majore au marcat societatea românească, în general, şi pe cea ieşeană, în particular, în aceşti 27 de ani de la Revoluţie. Primul a fost însăşi Revoluţia din decembrie 1989, iar cel de-al doilea, aderarea la Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie 2007. Ambele au transformat societatea radical, au produs falii adânci între diversele grupuri sociale şi au lăsat urme grele, ce pot fi oricând folosite de diverse formaţiuni extremiste în interes propriu. Peste toate acestea s-a suprapus revoluţia tehnologică, dezvoltarea internetului şi a telecomunicaţiilor, în particular, apariţia şi răspândirea fără precedent a telefoanelor mobile inteligente şi a reţelelor de socializare. S-a ajuns ca fiecare cetăţean care deţine un telefon mobil cu o conexiune decentă la internet să devină o mică vedetă peste noapte. Informaţia s-a democratizat, iar consecinţele sunt cele pe care le vedem cu ochiul liber astăzi. Ce va fi mâine este greu de spus, putem doar ghici, dar cu exactitate nu vom putea şti. „Ziarul de Iaşi“ face o trecere în revistă a principalelor direcţii în care s-a îndreptat societatea ieşeană în aceşti 27 de ani.
Tentaţia Vestului
După aderarea la UE, o portiţă importantă s-a deschis pentru elevii români. Universităţile din Europa, în special din Marea Britanie, Germania, Olanda sau Danemarca, au fost nevoite să-i trateze pe tinerii români la fel ca pe cetăţenii lor. Astfel, aceştia au căpătat acces mult mai facil la burse sau la programe de studiu gratuite, în ţările cu o educaţie mult mai dezvoltată decât în ţară. Implicit, le-au fost deschise şi porţile pieţei de muncă din ţările unde au ales să studieze. Numai din Iaşi, de la colegiile cu tradiţie, recunoscute pentru calitatea actului de educaţie, anual, zeci de elevi, din 2007 încoace, şi-au efectuat studiile la universităţi de elită din Europa. Desigur, au plecat cei mai buni, cu rezultate de execepţie, sau cei ai căror părinţi aveau o stare materială peste medie, care le permitea să plătească taxele de acolo. Pentru ei şi familiile lor, această mutare este un real succes, le asigură pe lângă un paşaport ce deschide uşile multinaţionalelor de calibru şi o stare materială pe măsură. Per total, plecarea lor reprezintă o pierdere, însă una care greu poate fi măsurată, şi nu prin costurile suportate de stat pentru educaţia lor de până atunci, ci prin plusvaloarea pe care ar fi putut să o producă dacă alegeau să revină în ţară.
„Căpşunarii“ de Iaşi: fenomen în masă
Poate cea mai mare schimbare simţită la nivelul Iaşului este afluenţa de persoane care au plecat la muncă în străinătate. Calculele „Ziarului de Iaşi“ arată că aproximativ 50.000 de persoane din judeţ au plecat la muncă peste hotare. Fenomenul a generat desigur şi o serie de minusuri şi plusuri. În primul rând, foarte mulţi copii s-au trezit în grija bunicilor, în cel mai bun caz, sau a rudelor. În unele cazuri s-au ajuns chiar la tragedii: de dorul părinţilor copii minori şi-au pus capăt zilelor, unii au abandonat şcoala sau au început să înregistreze rezultate mai slabe la învăţătură din această cauză. Partea plină a paharului este că plecarea în străinătate a adus, pe lângă mai mulţi bani în familiile celor plecaţi, şi o schimbare de mentalitate, mai apropiată de modelul vestic, faţă de modelul comunist care ne-a marcat 45 de ani. Numărul mare de plecări a fost înregistrat înainte de intrarea în UE, dar şi imediat după. După 2008, plecările s-au stabilizat, având o dinamică mai scazută. Aceasta s-a datorat şi crizei economice, locurile de muncă din Spania sau Italia, ţinta predilectă, începând să se reducă dramatic, iar în Germania sau Olanda limba vorbită rămânea o barieră serioasă. Uşa pe care au plecat ieşenii a fost folosită şi de cetăţenii Republicii Moldova. În judeţul Iaşi, sunt în jur de 100.000 de rezidenţi de pest Prut, cu cetăţenie română. Mulţi dintre ei, folosesc cetăţenia doar pentru a intra sau ieşi mai uşor din ţară sau pentru a pleca la muncă în Uniunea Europeană.
Au apărut noi meserii, de neconceput anterior
O schimbare importantă a avut loc şi pe piaţa muncii. Cel puţin 15 ani de zile s-a vorbit mai ales de restructurări, concedieri, salarii compensatorii şi fabrici puse pe butuci. Odată cu avântul înregistrat de clădirile de birouri, au început să îşi deschidă sedii tot mai multe firme ce au legătură cu domeniul IT. Unul dintre cei mai mari jucători din domeniu care a pus steagul pe Iaşi a fost Siemens, care ulterior prin achiziţie a devenit Continental. Firma a ajuns acum să aibă aproximativ 1.500 de angajaţi la Iaşi. Pe lângă Continental, alte nume mari prezente în municipiu mai sunt: Amazon, Ness România, Unicredit Business Integraded Solutions, SCC Service România, Mind Software, Endava, Synygy, Centric, Iasi Security România etc. Afacerile societăţilor din domeniul IT din Iaşi se ridică la circa 220 de milioane de euro, iar numărul angajaţilor este de 6.000, fiind în creştere. Multe dintre cele 2.900 de societăţi de profil se plâng de lipsa personalului calificat şi de faptul că universităţile din Iaşi nu au programe de dezvoltare care să conducă la un număr mai mare de absolvenţi. Interesant este şi faptul că, pe toate site-urile de recrutare, cel puţin 60-70% dintre posturile ofertate sunt din domeniul IT. Ca răspuns la această situaţie, în judeţ au apărut două şcoli informale de IT, care în urma unor cursuri intensive pregătesc specialişti pentru această piaţă. Cert este că afacerile antreprenoriale din această zonă sunt relativ reduse ca număr şi ca amploare. Marea lor majoritate sunt investiţii cu capital străin, care aduc aici modele importate şi testate în statele dezvoltate, fiind vizate mai ales zone de suport pentru clienţi sau care vizează relocarea unor departamente considerate a fi costisitoare.
CITIȚI ȘI:
VALUL SCHIMBĂRII: Ce a marcat Iaşul în ultimii 27 de ani (PRIMA PARTE)
Analiza completă a schimbărilor care au marcat Iașul în ultimii 27 de ani poate fi citită în ediția tipărită a „Ziarului de Iași” de astăzi, 31 decembrie.
