Până acum, în cazurile pacienților decedați în spitale, care au fost în imposibilitate să-și dea consimțământul, familiile acestora erau puse în situația de a da în judecată unitatea sanitară – care nu făcea altceva decât să respecte prevederile legale -,  pentru a obține în instanță dreptul de a intra în posesia documentelor medicale ale rudei decedate. Acest lucru a  însemnat, pe lângă suferința de a pierde pe cineva apropiat, și demersuri legale care implică timp și bani.

Practic, familiile acestor pacienți trebuiau să conteste în instanță Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului care meționa că toate informaţiile privind starea unei persoane internate într-un spital, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidenţiale, chiar şi după decesul acesteia, cu excepţia cazului în care pacientul îşi dă consimţământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres (evenimente de tipul accidentelor rutiere, violențe, molestări etc. anchetate de autorități).

”Intenția legiuitorului de a da dreptul pacientului să permită sau nu accesul altor persoane la datele sale medicale a fost una bună. Este firesc ca fiecare dintre noi să ne dorim să avem intimitate în acest sens iar suferința noastră să nu reprezinte subiect de discuție între cunoscuți. Pe de altă parte, să nu uităm că trăim într-o societate care manifestă numeroase prejudecăți în privința anumitor patologii iar pacienții pot suferi de pe urma discriminării și a lipsei de informare corectă”, declara în urmă cu câteva luni Șef lucrări Dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași.

Deși legea și-a propus să aibă caracter protectiv pentru pacient, practica a arătat că sunt situații în care aceste aspecte legale pot provoca uneori probleme extrem de greu de depășit pentru familiile unor bolnavi internați în spitale. Este vorba despre pacienți care ajung într-o unitate sanitară în stare de inconștiență/comă și nu își pot exprima acordul cu privire la comunicarea datelor medicale personale.

Lucrurile se complică și mai mult atunci când intervine decesul pacientului respectiv iar familiei nu i se permite să intre în posesia documentelor medicale ale acestuia, pentru că bolnavul nu și-a dat acordul.

În acest context, ca urmare a cazurilor, nu puține, care au necesitat astfel de demersuri legale, Avocatul Poporului s-a autosesizat și a solicitat modificarea Legii nr. 46/2003, astfel încât oamenii să nu mai fie purtați pe drumuri atunci când rudele lor decedează în spital fiind în imposibilitate de a-și da consimțământul ca familia să aibă acces la datele lor medicale.

Practic, demersul de modificare a actului normativ a fost inițiat anul trecut după ce biroul din Braşov al Avocatului Poporului s-a sesizat privind un caz din judeţul Covasna, al unei femei căreia i s-a refuzat comunicarea datelor, respectiv eliberarea documentelor medicale, în lipsa consimțământului exprimat explicit de fiul său, victimă a unui accident de circulație.

Fiul persoanei respective a fost implicat într-un accident, pe raza comunei Micfalău, judeţul Covasna, în urma căruia a ajuns în stare gravă la spital și a decedat.

“Este vorba de un pacient care a fost în imposibilitate absolută de a exprima vreo opţiune cu privire la desemnarea unei persoane care să aibă acces deplin la datele sale legate de diagnostic, tratament etc”, preciza la acel moment Avocatul Poporului.

La solicitarea Avocatului Poporului, Ministerul Sănătăţii a elaborat un act normativ care a corectat lacunele legislative privind accesul la documentele medicale al rudelor unui pacient decedat într-un spital. 

Potrivit noilor prevederi legale, sunt prevăzute patru categorii de persoane care au acces la documentele medicale ale unui pacient în cazul decesului acestuia într-un spital, în care s-a aflat într-o stare în care nu a putut să-și exprime consimțământul pe perioada internării în unitatea sanitară.
Astfel, informațiile medicale cu caracter confidențial pot fi furnizate soțului supraviețuitor, ascendenților (părinți, bunici etc.), descendenților (copii, nepoți etc.) și unei rude de până la gradul IV.

”Introducerea acestui amendament este binevenită  atât pentru rudele  pacienților decedați în condițiile menționate dar și pentru unitățile medicale. Oamenii nu mai sunt purtați pe drumuri iar spitalele evită niște procese în care nu au avut niciun rol. Pe de altă parte, accesul familiei la documentele medicale ale rudelor lor va schimba percepția vizavi de cadrele medicale că ar dori să ascundă vreun aspect al îngrijirii medicale de care a beneficiat pacientul respectiv. Susțin această corecție legislativă, evident cu normele de aplicare apărute prin care drepturile pacienților să fie respectate”, a mai menționat dr. Florin Roșu.